Deficitul bugetar al României a crescut semnificativ în trimestrul al doilea din 2026, ajungând la un nivel de 9,2% din PIB după ajustarea sezonieră. Conform datelor publicate de Eurostat miercuri, 21 octombrie, această cifră reprezintă o creștere de 3,7 puncte procentuale față de primul trimestru al anului, când deficitul era de 5,5% din PIB. Această evoluție marchează un salt față de trimestrul al doilea din 2025, când indicatorul a fost de 7,7% din PIB.
România ocupă poziția cu cel mai mare deficit bugetar ajustat sezonier din întreaga Uniune Europeană în acest interval. Pe locul doi se află Ungaria, cu un deficit de 7,2% din PIB, urmată de Polonia cu 5,9%, Belgia și Bulgaria, care au înregistrat câte 5,3%, și Franța cu 5,1%. Comparativ cu media Uniunii Europene, care este de 3,5% din PIB, deficitul românesc depășește acest nivel cu 5,7 puncte procentuale, fiind cu două puncte procentuale peste raportul Ungariei.
Deși datele Eurostat indică o deteriorare a soldului, execuția bugetară în sistem cash raportată de Ministerul Finanțelor arată o tendință diferită. Pentru primele nouă luni ale anului 2026, deficitul cash a ajuns la 78,52 miliarde de lei, ceea ce înseamnă 3,82% din PIB, comparativ cu 102,47 miliarde de lei și 5,35% din PIB în perioada similară din 2025. Această metodologie, bazată pe încasări și plăți efective, diferă de metoda europeană ESA, care se fundamentează pe principiul contabilității de angajamente.
Nivelul de 9,2% din PIB raportat pentru trimestrul al doilea nu implică automat depășirea țintei anuale de aproximativ 6% din PIB stabilită pentru sfârșitul exercițiului bugetar. Datele trimestriale Eurostat sunt de natură provizorie și pot suferi revizuiri, așa cum s-a întâmplat și pentru primul trimestru din 2026, când estimarea a fost modificată de la 3,6% la 5,5% din PIB. Ministerul Finanțelor estimează că necesarul brut de finanțare pentru întregul an 2026 va fi de aproximativ 278,5 miliarde de lei.
Contextul economic în care s-a produs această evoluție este unul dificil, marcat de o economie care a stagnat în trimestrul al doilea din 2026. Conform datelor INS, PIB-ul s-a contractat cu 0,6% în primul semestru față de perioada similară din 2025, pe seria brută, fiind influențat de scăderea consumului. Pe parcursul anului, puterea de cumpărare a salariaților a fost afectată de inflație, iar numărul de firme și PFA care au intrat în insolvență a crescut cu 4,85% în primele opt luni din 2026.
România a trecut printr-o perioadă de consolidare fiscală în anul precedent, reușind să înregistreze una dintre cele mai mari reduceri ale deficitului bugetar în 2025. Această evoluție anterioară oferă un cadru de comparație pentru cifrele actuale, care reflectă o schimbare a dinamicii fiscale în raport cu performanțele de anul trecut, în contextul presiunilor economice și al necesarului de finanțare a investițiilor publice.