România se confruntă cu o presiune inflaționistă semnificativă, deținând cea mai mare rată de creștere a prețurilor din Uniunea Europeană. Conform datelor Institutului Național de Statistică, rata anuală a inflației a crescut la 6,61% în septembrie 2026, de la 6,17% înregistrată în luna august. Această evoluție reflectă o tendință de creștere a costurilor de viață, afectând direct puterea de cumpărare a cetățenilor români în contextul unui mediu economic instabil.
Analiza indică faptul că creșterile de preț au fost cele mai vizibile în sectorul serviciilor, unde inflația a avansat cu 11,12% față de anul trecut. În ceea ce privește bunurile, mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 7,06%, în timp ce produsele alimentare au înregistrat o creștere de 3%. Deși inflația generală este o medie a unui coș de bunuri, consumatorii resimt scumpiri mult mai mari la anumite categorii specifice, precum serviciile de îngrijire personală sau alimentele de bază.
Economistul Costin Ciora explică faptul că România a suferit două șocuri majore care au propulsat inflația peste media europeană de 3,8%. Primul șoc a fost reprezentat de liberalizarea pieței energiei electrice în iulie 2025, care a generat creșteri masive ale facturilor. Al doilea șoc a survenit în august, prin introducerea unor măsuri fiscale, precum majorarea TVA-ului și a accizelor, adoptate pentru reducerea deficitului bugetar, ceea ce a amplificat presiunea asupra prețurilor finale.
Factorii externi contribuie, de asemenea, la menținerea prețurilor la niveluri ridicate prin intermediul costurilor de import și transport. Conflictul din Orientul Mijlociu și războiul din Ucraina au creat instabilitate în aprovizionarea cu energie și combustibili, afectând direct prețurile la benzină și motorină. În plus, problemele de producție cauzate de secetă, precum în cazul cafelei, au dus la o scădere a disponibilității materiilor prime, forțând comercianții să ajusteze prețurile la raft în sus.
Evoluția veniturilor reale reprezintă o altă problemă critică, deoarece creșterile salariale nominale nu reușesc întotdeauna să compenseze ritmul inflației. Chiar dacă salariile cresc, dacă rata inflației este superioară creșterii salariale, puterea de cumpărare a populației scade efectiv. Datele INS arată că, în trimestrul al doilea din 2026, cheltuielile medii ale unei gospodării au reprezentat 84,8% din venituri, cu o alocare majoră pentru alimente și locuință, lăsând marja de economisire foarte limitată.
Instabilitatea politică internă adaugă un strat suplimentar de incertitudine, influențând cursul valutar și încrederea investitorilor străini. O eventuală depreciere a leului poate crește costul importurilor, alimentând în continuare inflația. În perioade de criză, consumatorii tind să devină mai prudenți, amânând investițiile și preferând să își păstreze banii în depozite bancare pentru a-și proteja economiile, ceea ce poate încetini activitatea economică generală.