Situația bugetară a României în raport cu primele nouă luni ale anului prezintă un deficit consolidat de 78,52 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 3,82% din PIB. Această cifră este în scădere față de perioada similară a anului precedent, când deficitul a fost de 102,47 miliarde de lei, echivalentul a 5,35% din PIB. Veniturile bugetare au înregistrat o creștere de 11,8%, ajungând la un total de 522,07 miliarde de lei, cu o pondere de 25,4% din PIB.
Cheltuielile totale au atins pragul de 600,59 miliarde de lei, înregistrând o creștere nominală de 5,5%, deși ponderea lor în PIB a scăzut la 29,2%. Printre principalele categorori evenimente de cheltuieli se numără asistența socială, care a însumat 187,93 miliarde de lei, și dobânzile, care au ajuns la 50,63 miliarde de lei. Aceste din urmă au crescut cu 10,69 miliarde de lei față de anul trecut, reprezentând 2,5% din PIB, sub impactul costurilor de finanțare.
Veniturile din impozitul pe salarii și venit au crescut cu 7,8%, la 47,27 miliarde de lei, în timp ce contribuțiile de asigurări au ajuns la 165,40 miliarde de lei, o creștere de 6,8%. Un impuls major a fost oferit de veniturile nete din TVA, care au urcat cu 24,8% la 18,27 miliarde de lei, evoluție determinată de modificările de cote prevăzute prin Legea nr. 141/2025. În schimb, veniturile nefiscale au scăzut cu 7,9%, ajungând la 37,87 miliarde de lei.
Investițiile publice au cunoscut un avans de 25,17 miliarde de lei, crescând de la 82,62 miliarde în 2025 la 107,77 miliarde de lei în perioada raportată pentru 2026. Din aceste sume, 70,68% au fost direcționate către proiecte finanțate prin fonduri europene, granturi PNRR și împrumuturi. Totuși, România mai are de încasat 6,43 miliarde de euro din PNRR, sume esențiale pentru echilibrul bugetar și acoperirea cheltuielilor deja efectuate de stat.
Ministerul Finanțelor monitorizează strâns tranșele de la Comisia Europeană, deoarece bugetul pentru 2026 a fost construit pe ipoteza atragerii integrală a finanțărilor PNRR programate. Alexandru Nazare a subliniat că succesul investițiilor trebuie măsurat prin beneficii concrete pentru economie, nu doar prin contracte semnate. El a menționat că ținta de deficit pentru 2026 este de 6,2% din PIB, impunând necesitatea continuării consolidării fiscale și în anul 2027.
Procesul de consolidare fiscală este o componentă centrală a politicii economice actuale, vizând reducerea deficitului și gestionarea sustenabilă a datoriei publice. Ministerul Finanțelor utilizează datele actualizate privind obligațiile de plată și investițiile în derulare pentru a pregăti rectificarea bugetară și bugetul pentru anul 2027. Această abordare urmărește să limiteze risipa și să asigure că proiectele prioritare sunt finanțate din surse reale, evitând transferul costurilor către generațiile viitoare.