Prețurile alimentelor din Bulgaria sunt mai ridicate decât cele din România, dar rămân mai mici decât în Albania, conform unui studiu Euronews Business. Analiza compară costurile de bază între diverse țări și identifică motivele economice din spatele acestor diferențe de preț. Rezultatele evidențiază o disparitate semnificativă, în special în cazul unor produse precum pâinea, care poate costa de peste trei ori mai mult într-o țară față de alta.
În Bulgaria, președinta Comisiei pentru Protecția Consumatorilor, Maia Manolova, a semnalat că adaosul comercial în lanțurile de retail atinge nivelul de 135%. Această situație generează un paradox în care anumite produse devin mai scumpe la Sofia decât la Berlin. Maia Manolova a punctat că produsele de bază, precum laptele, brânza, cașcavalul sau untul din lapte de vacă, sunt vândute la prețuri mult mai mici de către producătorii lor de proveniență.
Conform datelor de la Numbeo de la mijlocul anului 2026, România ocupă poziția de cea mai ieftină țară din Uniunea Europeană la capitolul alimente, cu un indice de 66,7. Această valoare înseamnă că prețurile din România sunt cu 33,3% sub media europeană. În contrast, Elveția reprezintă vârful de prețuri, cu un indice de 189,2, ceea ce indică faptul că alimentele sunt cu 89,2% mai scumpe decât media UE.
Analiza indicelui de prețuri arată că Europa de Nord concentrează cele mai scumpe state, printre care Islanda, Norvegia, Luxemburg și Danemarca. Dintre marile economii europene, Franța este cea mai scumpă, depășind media UE cu 27,5%, în timp ce Spania este singura sub medie. Regatul Unit, Germania și Italia se situează de asemenea peste media europeană, având niveluri de prețuri similare între ele.
Deși prețurile sunt mai mici în România, accesibilitatea acestora rămâne o problemă pentru bugetul familiilor. Ilaria Benedetti, profesor asociat la Universitatea din Tuscia, explică faptul că gospodăriile din România alocă 23,1% din bugetul lor pentru alimente și băuturi nealcoolice. În Bulgaria, acest procent depășește 20%, ceea ce sugerează că, deși prețurile sunt mai mici în termeni absoluți, ele pot fi mai puțin accesibile în raport cu venitul net după impozitare.
La nivelul Uniunii Europene, alimentele și băuturile nealcoolice reprezintă, conform datelor Eurostat, aproximativ 13,6% din cheltuielile totale ale gospodăriilor. Această cifră este semnificativ mai mică decât ponderea cheltuielilor pentru locuințe și utilități, care constituie 23,6% din bugetul mediului european. Diferențele de consum reflectă modul în care populația își gestionează resursele financiare în funcție de costul vieții local.