Banca Israelului a decis, pe 21 octombrie, menținerea ratei dobânzii de referință la nivelul de 3,25%. Această decizie a fost anticipată de toți cei 15 economiști chestionați, venind după o serie de reduceri efectuate anterior în lunile ianuarie, mai, iulie și septembrie. Guvernatorul Amir Yaron a precizat că această hotărâre este strict economică, respingând orice legătură cu alegerile parlamentare programate pentru data de 27 octombrie.
Departamentul de cercetare al băncii centrale a revizuit în sus prognozele de creștere economică, estimând un ritm de 5,6% pentru anul 2026 și 7,5% pentru anul 2027. Totuși, aceste cifre sunt puternic susținute de producția realizată în străinătate de companiile israeliene. Dacă această componentă externă ar fi exclusă din calcul, prognoza de creștere ar scădea semnificativ, ajungând la 3,4% pentru 2026 și la 5,1% pentru anul 2027.
Această diferență de 2,2 și 2,4 puncte procentuale reprezintă contribuția producției externe la PIB-ul Israelului, o activitate condusă în principal de companii multinaționale cu proprietari străini. Amir Yaron a avertizat că datele de creștere totală pot oferi o imagine eronată asupra activității interne, deoarece veniturile din această producție ajung, în mare parte, la acționarii străini, nu la salariile sau veniturile din interiorul țării. În trimestrul al doilea, această producție externă a reprezentat aproape 6% din PIB.
În ceea ce privește indicatorii fiscali, banca estimează un deficit bugetar de 4,4% din PIB pentru anul 2026, o valoare mai mică decât cea de 4,9% prevăzută anterior în iulie. Pentru anul 2027, deficitul este proiectat să crească la 4,6%, în timp ce datoria publică ar putea ajunge la 68% din PIB la sfârșitul anului 2026 și la 66,5% la finalul anului 2027. Banca a subliniat că creșterea cheltuielilor de apărare fără ajustări bugetare ar putea mări deficitul și relansa inflația.
Paralel cu aceste evoluții, sectorul tehnologic arată o reziliență notabilă, startupurile israeliene atrăgând 13,2 miliarde de dolari în primele nouă luni ale anului. Această sumă reprezintă aproximativ 85% din totalul de 15,6 miliarde de dolari estimat pentru întregul an 2025. Investițiile s-au concentrat masiv pe inteligența artificială și securitatea cibernetică, ramuri care au reprezentat 70% din capitalul atras, în condiții în care finanțarea pentru inteligența artificială a crescut de la 4,9 la 7,9 miliarde de dolari.
Contextul economic al Israelului este marcat de o presiune crescută asupra costului vieții, în ciuda ratei șomajului de doar 2,8%. Prețurile alimentelor au crescut cu 8% între începutul anului 2024 și mijlocul anului 2026, depășind ritmul general al inflației. Un studiu indică faptul că un coș de consum obișnuit în Israel este cu 21% mai scump decât în cele mai bogate țări europene, precum Austria sau Finlanda.