Banca Mondială poartă discuții cu între 30 și 40 de țări pentru a organiza un ajutor financiar de criză. Această măsură este menită să ajute administrațiile naționale să gestioneze șocurile energetice și creșterile de prețuri cauzate de războiul din Orientul Mijlociu. Președintele instituției, Ajay Banga, a oferit aceste detalii în cadrul unui interviu acordat agenției Reuters, înainte de reuniunile anuale ale Fondului Monetar Internațional și ale Băncii Mondiale.
Deși economia globală a demonstrat o anumită rezistență, în parte datorită investițiilor masive în inteligența artificială și ajustărilor de ofertă și cerere la nivelul petrolului, presiunea economică crește. La începutul războiului, la sfârșitul lunii februarie, Banca Mondială a pus la dispoziție fonduri inițiale de 25 de miliarde de dolari, însă puține țări au solicitat aceste sume până în prezent. Totuși, Ajay Banga estimează că în lunile următoare cererile vor crește semnificativ.
Provocările pentru țările în curs de dezvoltare sunt agravate de creșterea bruscă a prețurilor la motorină și la îngrășăminte, alături de efectele meteorologice ale fenomenului „super El Niño”. Ajay Banga a menționat că există posibilitatea ca mai multe state să solicite o parte din suma de 50-60 de miliarde de dolari. Această sumă este formată din cei 25 de miliarde de dolari inițiali, plus alte 35 de miliarde de dolari care pot fi obținute prin redirecționarea resurselor din proiectele deja aprobate.
În cazul în care situația economică se va agrava, Banca Mondială ar putea pune la dispoziție fonduri de până la 100 de miliarde de dolari. Această valoare ar depăși suma de 70 de miliarde de dolari care a fost acordată în timpul pandemiei de COVID-19. Multe țări în curs de dezvoltare se confruntă cu rate ridicate ale dobânzilor și costuri ale împrumuturilor mari, în timp ce resursele bugetare sunt epuizate de inflația cauzată de invazia Rusiei în Ucraina.
În perioada de analiză, estimările indică faptul că țările în curs de dezvoltare vor datora creditorilor externi aproximativ 400 de miliarde de dolari în anul 2026. Din această sumă totală, plățile de dobânzi vor reprezenta singure o treime din totalul datoriei. Ajay Banga a subliniat necesitatea de a utiliza toate resursele disponibile, în contextul în care țările occidentale au redus drastic ajutorul oficial bilateral pentru dezvoltare, recomandând adaptarea la resursele actuale.
Instituția a reușit să atragă sume record de la investitorii privați, ajungând la 112 miliarde de dolari în anul încheiat în iunie, față de 69 de miliarde de dolari în anul precedent. Această sumă se adaugă celor 123 de miliarde de dolari investiți din resursele proprii ale băncii, totalizând 235 de miliarde de dolari. Această capacitate de finanțare este crucială pentru stabilitatea piețelor emergente în fața volatilității prețurilor la energie.