Fondul Monetar Internațional a publicat raportul World Economic Outlook, prin care a revizuit în sus prognoza de creștere a economiei mondiale pentru anul 2026, stabilind-o la 3,1%, de la estimarea anterioară de 3%. Instituția avertizează însă că această reziliență nu elimină riscurile, subliniind că inflația globală ar putea crește la 4,7% în 2026, de la nivelul de 4,1% înregistrat anul trecut. Perspectivele economice sunt amenințate de persistentele conflicte geopolitice și de volatilitatea piețelor de energie.
Sectorul inteligenței artificiale (AI) acționează ca un motor de creștere, susținând activitatea economică prin investiții masive în infrastructură digitală, semiconductori și centre de date. Silvana Tenreyro, directoarea Departamentului de Cercetare al FMI, a indicat faptul că expansiunea AI a impulsionat comerțul internațional, în special în economiile asiatice integrate în lanțurile de aprovizionare. Comerțul mondial a crescut cu 8,3% între 2023 și 2025, însă componenta legată de AI a avansat semnificativ, cu 29%, față de o creștere de doar 4,6% fără acest factor.
Totuși, FMI semnalează riscul unei corecții în sectorul tehnologic, dacă randamentele investițiilor în AI nu vor atinge așteptările investitorilor. O eventuală reevaluare a rentabilității proiectelor ar putea declanșa scăderi ale valorii activelor și ale investițiilor, afectând consumul și condițiile de creditare. În schimb, un scenariu optimist, bazat pe câștiguri de productivitate superioare, ar putea crește PIB-ul mondial cu 0,6% până în 2029, depășind prognozele actuale de bază.
Instabilitatea geopolitică din Orientul Mijlociu reprezintă o sursă majoră de incertitudine, cu potențial de a crește prețul petrolului la 130 de dolari pe baril. Într-un astfel de scenariu advers, creșterea economică mondială ar putea fi redusă cu 0,2 puncte procentuale în 2026 și cu 0,5 puncte procentuale în 2027. Deniz Igan, șefă de divizie în Departamentul de Cercetare al FMI, a avertizat că rezervele economice sunt în scădere, făcând piețele mai vulnerabile la șocuri prin prețurile energiei și perturbările lanțurilor de aprovizionare.
Nivelul ridicat al datoriilor publice și costurile de finanțare reprezintă alte vulnerabilități critice pentru guvernele din întreaga lume. Silvana Tenreyro a solicitat reducerea deficitelor bugetare și adoptarea unor politici de stabilizare a datoriei, deoarece randamentele ridicate ale obligațiunilor pot amplifica presiunile asupra bugetelor naționale. În acest context, băncile centrale ar putea fi nevoite să mențină politici monetare restrictive pentru a controla inflația, adaptând deciziile în funcție de expunerea fiecărei economii la șocuri externe.
Prognozele de creștere variază semnificativ între regiuni, cu India estimată la 7% și China la 4,5%, în timp ce zona euro ar putea crește cu doar 1,1%. Statele Unite ar avea un avans de 2,3% în 2026, susținute de consum și tehnologie. În contextul actual, volatilitatea piețelor de energie și tensiunile comerciale rămân factori de monitorizare constantă, în condiții în care rezervele fiscale și de politică economică ale statelor sunt din ce în ce mai limitate pentru a absorbi noi crize.