Miniștrii de Finanțe din zona euro și Banca Centrală Europeană au solicitat Franței adoptarea unui buget credibil pentru anul 2027. Această măsură este considerată esențială pentru restabilirea încrederii investitorilor, în contextul în care costurile de împrumut ale țării au crescut semnificativ. Situația financiară a Franței a fost analizată joi, la Luxemburg, în cadrul reuniunii lunare a miniștrilor de Finanțe și a reprezentanților BCE, sub presiunea incertitudinilor politice și a deficitului bugetar ridicat.
Presiunea pe piețele financiare este vizibilă prin creșterea randamentului obligațiunilor franceze cu scadență la zece ani, care a urcat cu aproape 80 de puncte de bază de la începutul lunii septembrie. Această evoluție a dus randamentele aproape de pragul de 5%, atingând cel mai înalt nivel din iulie 2002. Creșterea acestor costuri de finanțare a statului francez complică direct eforturile de reducere a deficitului bugetar și pune presiune pe stabilitatea economică a țării.
Comisarul european pentru Economie, Valdis Dombrovskis, a subliniat că este esențial ca toate statele membre, în special cele cu datorii sau deficite mari, să aplice politici fiscale prudente. El a menționat că adoptarea unui buget solid pentru anul viitor este vitală pentru asigurarea predictibilității politicii fiscale și pentru liniștirea piețelor. Dombrovskis a confirmat că menține contactul cu ministrul francez al Finanțelor, Roland Lescure, pentru a discuta aceste aspecte critice.
Guvernul francez a recunoscut deja că deficitul bugetar va depăși ținta oficială de 5% din PIB în cursul acestui an. Deși executivul a anunțat măsuri de consolidare fiscală, investitorii rămân sceptici din cauza fragmentării parlamentului și a alegerilor programate pentru aprilie și mai 2027. În acest context, Franța intenționează să emită obligațiuni în valoare record de 340 de miliarde de euro în 2027 pentru a finanța cheltuielile publice și a refinanța datoria acumulată în perioada pandemiei.
Deși BCE dispune de instrumente pentru cumpărarea de obligațiuni guvernamentale pe piața secundă, utilizarea acestora este condiționată de criterii stricte. Președintele BCE, Christine Lagarde, a precizat că intervenția poate avea loc doar dacă sunt respectate regulile fiscale europene și dacă nu există o procedură de deficit excesiv. Franța se află însă sub o astfel de procedură, având un deficit de peste 5% din PIB, mult peste plafonul european de 3%.
Regulile fiscale ale Uniunii Europene impun un plafon de deficit bugetar de maximum 3% din PIB pentru statele membre. Franța, a doua economie a Uniunii Europene, a reușit să mențină acest indicator sub limita de 3% în doar șase ani de la introducerea monedei euro în 1999. În prezent, politica sa fiscală nu respectă traiectoria de consolidare convenită cu Uniunea Europeană, ceea ce limitează accesul la sprijinul oferit de banca centrală.