Bucureștiul ocupă o poziție defavorabilă în cadrul unui clasament european privind tranziția sistemelor de încălzire urbană de la combustibilii fosili către soluții sustenabile. Conform unui studiu realizat de Greenpeace Europa Centrală și de Est, care analizează 15 mari orașe europene, capitala României se află în partea de jos a listei. Alături de Atena și Roma, Bucureștiul este marcat de o dependență ridicată de combustibili fosili și de o planificare incompletă a proiectelor de tranziție.
Deși Bucureștiul dispune de o rețea extinsă de termoficare și de programe de sprijin pentru gospodăriile vulnerabile, performanțele sistemului rămân slabe. Raportul evidențiază existența unor pierderi de căldură semnificative și un ritm redus de implementare a proiectelor necesare. Deși există planuri de reabilitare și modernizare a rețelei care beneficiază de finanțări, procesul de tranziție către un sistem fără combustibili fosili este considerat încă departe de finalizare în contextul actual.
Alin Tănase, coordonator în cadrul Greenpeace România, subliniază că Bucureștiul nu are încă un termen clar pentru eliminarea treptată a încălzirii pe combustibili fosili. Acesta avertizează că cele trei proiecte noi de centrale de cogenerare pe gaze fosile cresc riscul unei dependențe pe termen lung de gaz. Soluții precum energia geotermală, pompele de căldură de mare capacitate sau recuperarea căldurii reziduale sunt, în prezent, utilizate într-un mod limitat în oraș.
În ceea ce privește restul Europei, Stockholm, Paris și Viena se află la polul opus, având planuri pe termen lung și investiții masive în rețelele de termoficare. Orașe precum Copenhaga și Amsterdam sunt considerate în progres, în timp ce Budapesta, Praga, Berlin, Varșovia și Bruxelles se situează într-o categorie de mijloc. În orașe precum Paris sau Madrid, implementarea proiectelor de izolație și energie solară a contribuit direct la reducerea facturilor la energie.
Greenpeace recomandă stabilirea unor date clare pentru eliminarea treptată a combustibililor fosili și limitarea noilor investiții în infrastructura pe gaze. Organizația solicită prioritizarea renovării locuințelor ineficiente și a sprijinirii gospodăriilor afectate de sărăcia energetică. Pentru accelerarea acestui proces, se propune utilizarea Fondului pentru Modernizare și a Fondului Social pentru Climă, oferind sprijin financiar și de reglementare pentru eficientizarea energetică a sistemelor de încălzire.
Tranziția energetică în sectorul rezidențial și industrial este un proces complex care necesită alinierea obiectivelor de decarbonizare cu bugete concrete și termene de implementare. În Europa, succesul acestui proces depinde de capacitatea guvernelor de a transforma planurile teoretice în proiecte de infrastructură care să reducă expunerea la fluctuațiile prețurilor la energie și să diminueze emisiile de oxizi de azot și particule în suspensie.