Un nou raport publicat de Greenpeace Europa Centrală și de Est analizează progresul a 15 orașe europene majore în procesul de tranziție de la încălzirea bazată pe combustibili fosili către sisteme sustenabile. Studiul plasează Bucureștiul la ultimul loc din clasament, alături de Atena și Roma, evidențiind dificultățile în implementarea unor soluții de încălzire regenerabile. Analiza subliniază că orașul românesc suferă din cauza dependenței ridicate de gaz și a lipsei unei strategii integrate de modernizare.
În ceea ce privește performanța energetică, Bucureștiul dispune de o rețea extinsă de termoficare și de programe de sprijin pentru gospodăriile vulnerabile, însă sistemul actual prezintă performanțe slabe. Deși sunt planificate investiții importante pentru reabilitarea și modernizarea rețelei, susținute de finanțări deja asigurate, sistemul rămâne puternic dependent de combustibili fosili. În prezent, rețea se confruntă cu pierderi mari de căldură și probleme semnificative de eficiență energetică.
Alin Tănase, coordonator, a semnalat că Bucureștiul nu are încă un termen clar pentru eliminarea treptată a încălzirii pe combustibili fosili. Mai mult, cele trei proiecte noi de centrale de cogenerare pe gaze fosile cresc riscul unei dependențe pe termen lung de gaz. În acest context, soluții precum energia geotermală, pompele de căldură de mare capacitate sau recuperarea căldurii reziduale au o utilizare limitată în orașul românesc.
La polul opus al clasamentului se află Stockholm, Paris și Viena, care sunt cele mai avansate în tranziția către sisteme fără combustibili fosili. Aceste orașe se remarcă prin planuri clare pe termen lung, investiții masive în rețelele de termoficare și măsuri de protecție socială. În timp ce Copenhaga și Amsterdam sunt pe un drum bun, orașe precum Budapesta, Praga, Berlin, Varșovia și Bruxelles se află într-o zonă intermediară, cu un parcurs incomplet.
Raportul evidențiază beneficiile economice ale proiectelor verzi, menționând că în Paris, Viena și Madrid, investițiile în pompe de căldură, izolație și energie solară au redus facturile la energie. În Berlin și Amsterdam, centralele de tip power-to-heat oferă protecție împotriva fluctuațiilor de preț, iar în Varșovia, închiderea centralelor pe gaz a redus emisiile de noxe. Pentru București, aceste rezultate sunt relevante din cauza poluării aerului și a problemelor rețelei.
Pentru a gestiona costurile tranziției fără a le pune pe umerii cetățenilor, orașele au nevoie de termene clare și de utilizarea strategică a fondurilor. Fonduri europene, precum Fondul pentru Modernizare și Fondul Social pentru Climă, pot susține renovarea locuințelor și combaterea sărăciei energetice. Această necesitate de finanțare apare într-un moment în care factorii de decizie din UE dezbat viitorul energetic al Europei, sub amenințarea creșterii prețurilor la energie.