Condițiile legislative, administrative și financiare impuse în sectorul gestionării deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE) îngreunează activitatea companiilor din domeniu. Un studiu realizat de Consiliul Concurenței indică faptul că aceste cerințe, aplicate simultan, pot limita atât intrarea pe piață, cât și menținerea operatorilor existenți. Această situație reduce presiunea concurențială și afectează capacitatea întregului sistem de a gestiona volumele tot mai mari de echipamente electrice și electronice.
Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, subliniază că obiectivele de mediu trebuie susținute prin reguli clare, proporționale și ușor de aplicat. Suprapunerea cerințelor de licențiere, autorizare și certificare riscă să limiteze accesul operatorilor și să pună presiune pe capacitatea de gestionare a DEEE. Această dinamică poate genera efecte directe asupra costurilor suportate atât de producători, cât și de consumatori, motiv pentru care se recomandă soluții mai puțin restrictive.
În cazul organizațiilor de transfer de responsabilitate (OTR), noile prevederi legislative impun condiții financiare riguroase pentru licențiere. Acestea includ deținerea unei cote de piață de cel puțin 5% pentru o categorie de EEE și constituirea unei garanții de două milioane de lei în favoarea Administrației Fondului pentru Mediu (AFM). Această garanție trebuie acoperită din surse proprii, credite sau contribuții ale acționarilor, fără a utiliza sumele colectate prin Timbrul verde.
Din cauza înăspririi cerințelor și a creșterii costurilor operaționale, numărul de OTR a scăzut de la 19 în perioada 2021-2023, la o estimare de 14 OTR pentru anul 2026. Această scădere poate limita opțiunile de alegere ale producătorilor și poate consolida poziția organizațiilor mari, care dețin resursele necesare pentru conformare. În același timp, operatorii de tratare trebuie să respecte standardele CENELEC, ceea ce necesită investiții masive în echipamente, infrastructură și personal calificat.
Infrastructura de tratare este distribuită inegal geografic, fapt ce amplifică riscurile sistemului. La nivelul anului 2024, aproximativ o treime din județele României nu dețineau nicio unitate de tratare autorizată. În timp ce Bucureștiul și județul Ilfov cumulau 40 de unități de tratare, alte zone aveau doar între 1 și 5 unități. Această asimetrie, combinată cu condițiile de autorizare, generează riscuri de creștere a dependenței de un număr limitat de operatori.
Sistemul de gestionare a DEEE funcționează pe principiul răspunderii extinse a producătorului (REP), prin care aceștia răspund financiar pentru deșeurile generate. În România, contribuția aferentă gestionării DEEE a fost de aproximativ 4,4 euro/locuitor în 2023, o valoare mai mare decât în alte state europene, precum Olanda (3,3 euro/locuitor) sau Italia (1,7 euro/locuitor). Această presiune financiară este reflectată și în tarifele Timbrului verde, care pot varia semnificativ între organizații.