Condițiile legislative, administrative, financiare și tehnice impuse în sectorul gestionării deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE) îngreunează activitatea companiilor din domeniu. Un studiu realizat de Consiliul Concurenței indică faptul că aceste cerințe, aplicate simultan, pot limita atât intrarea noilor operatori pe piață, cât și menținerea celor existenți. Acest proces reduce presiunea concurențială și afectează capacitatea sistemului de a gestiona volumele tot mai mari de deșeuri electronice.
Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a subliniat că obiectivele de mediu trebuie susținute prin reguli clare, proporționale și ușor de aplicat. El a avertizat că suprapunerea cerințelor de licențiere, autorizare și certificare riscă să limiteze accesul operatorilor și să pună presiune pe capacitatea de gestionare a DEEE. Această situație poate avea efecte directe asupra costurilor suportate atât de către producătorii de echipamente, cât și de către consumatorii finali.
Noile prevederi legislative adoptate în 2024 au făcut condițiile de licențiere considerabil mai stricte decât în alte categorii de deșeuri. Pentru organizațiile de transfer de responsabilitate (OTR), licențierea este condiționată de deținerea unei cote de piață de cel puțin 5% pentru o categorie de EEE și de constituirea unei garanții de două milioane de lei către AFM. Această garanție trebuie acoperită din surse proprii sau credite, fără a folosi sumele colectate prin Timbrul verde.
Impactul acestor măsuri se reflectă în scăderea numărului de organizații colective, de la 19 în perioada 2021-2023, la o estimare de 14 OTR în anul 2026. De asemenea, operatorii de tratare trebuie să respecte standardele CENELEC, ceea ce implică investiții masive în echipamente și personal calificat. Lipsa organismelor de certificare acreditate la nivel național face procesul de conformare mai costisitor, transformându-l într-o activitate accesibilă în principal operatorilor mari, cu resurse solide.
Infrastructura de tratare este distribuită inegal, având în vedere că în 2024, aproximativ o treime din județele României nu aveau nicio unitate autorizată. În timp ce Bucureștiul și județul Ilfov cumulau 40 de unități de tratare, alte zone aveau un număr foarte mic de puncte de lucru. Această asimetrie geografică, combinată cu înăsprirea condițiilor de autorizare, generează riscuri de consolidare a poziției unor organizații limitate și de creștere a dependenței de un număr redus de operatori.
Sistemul de gestionare a deșeurilor electronice funcționează pe principiul răspunderii extinse a producătorului (REP), prin care aceștia răspund financiar pentru gestionarea deșeurilor generate. În România, contribuția aferentă gestionării DEEE a fost de aproximativ 4,4 euro/locuitor în 2023, o valoare mai mare decât în Olanda, unde este de 3,3 euro/locuitor, sau în Italia, unde este de 1,7 euro/locuitor. Consiliul Concurenței recomandă Ministerului Mediului să realizeze o analiză de impact pentru a evalua aceste restricții.