Consiliul Concurenței a semnalat că reglementările aplicate în sectorul gestionării deșeurilor de echipamente electrice și electronice afectează direct competitivitatea pieței. Într-un studiu recent, instituția a evidențiat faptul că diversele condiții impuse companiilor pot limita atât intrarea noilor jucători, cât și menținerea operatorilor actuali pe piață. Această situație reduce presiunea concurențială și poate compromite capacitatea sistemului de a gestiona volumele tot mai mari de deșeuri de echipamente electrice și electronice (DEEE).
Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, a subliniat că obiectivele de mediu trebuie susținute prin reguli clare, proporționale și ușor de aplicat. El a precizat că suprapunerea cerințelor de licențiere, autorizare și certificare riscă să limiteze accesul operatorilor și să pună presiune pe capacitatea de gestionare a DEEE. Acest proces poate genera efecte negative asupra costurilor suportate atât de către producătorii de echipamente, cât și de către consumatorii finali.
În urma adoptării unei noi legislații în 2024, condițiile de licențiere au devenit mult mai stricte decât în alte categorii de deșeuri. Pentru organizațiile de transfer de responsabilitate (OTR), noile prevederi impun deținerea unei cote de piață de cel puțin 5% pentru o categorie de EEE și constituirea unei garanții de două milioane de lei către Administrația Fondului pentru Mediu (AFM). Aceste cerințe financiare trebuie acoperite din surse proprii sau credite, fără a folosi fondurile colectate prin Timbrul verde.
Efectele acestor restricții sunt vizibile în scăderea numărului de organizații de transfer de responsabilitate, care au trecut de la 19 unități în perioada 2021-2023 la doar 14 OTR estimate pentru anul 2026. Consiliul Concurenței avertizează că această tendință poate limita opțiunile producătorilor și poate consolida poziția doar a organizațiilor mari. De asemenea, lipsa organismelor de certificare acreditate la nivel național face procesul de conformare mai costisitor și mai dificil pentru operatorii mici.
Problema infrastructurii este accentuată de o distribuție inegală a punctelor de tratare pe teritoriul țării. La nivelul anului 2024, aproximativ o treime din județele României nu dețineau nicio unitate de tratare autorizată, în timp ce Bucureștiul și județul Ilfov cumulau 40 de unități. Această asimetrie geografică, combinată cu înăsprirea condițiilor de autorizare, generează riscuri de creștere a dependenței de un număr limitat de operatori și de reducerea capacității totale de tratare.
Sistemul de gestionare a deșeurilor funcționează pe principiul răspunderii extinse a producătorului (REP), prin care producătorii și importatorii răspund financiar pentru gestionarea deșeurilor generate. În România, aceștia transferă aceste obligații către organizațiile colective (OTR) care finanțează colectarea și tratarea. Această structură asigură fluxul de fonduri necesar pentru procesele de reciclare și eliminare în siguranță a echipamentelor electrice și electronice scoase din uz.