Alegerea unei locuințe nu se rezumă doar la preț sau finisaje, ci implică o analiză atentă a eficienței energetice pentru a evita costurile mari de întreținere. Diferențele dintre blocurile noi și cele vechi reabilitate pot influența semnificativ necesarul de energie pentru încălzire și răcire. Factori precum izolația, orientarea clădirii și calitatea ferestrelor sunt determinanți în calcularea consumului final de energie al unui apartament.
Un instrument esențial în acest proces este certificatul de performanță energetică, document obligatoriu prin lege la vânzare sau închiriere. Denisa Diaconu, specialist în eficiență energetică la Buildings Performance Institute Europe (BPIE), subliniază că acesta oferă informații vitale despre clasa energetică a imobilului, pe o scală de la A la G. Un potențial cumpărător trebuie să verifice dacă apartamentul beneficiază de un consum redus, indicator care reflectă performanța reală a clădirii.
În ceea ce privește construcțiile noi, standardele de performanță sunt mult mai riguroase datorită reglementărilor europene actuale. Pentru clădirile cu autorizație de construire emisă după 31 decembrie 2020, legislația impune ca cel puțin 30% din consumul de energie să fie acoperit de surse regenerabile. Acest standard, cunoscut sub numele de nZEB (nearly zero-energy building), asigură o transparență mai mare și un consum de energie primară mult mai scăzut față de clădirile vechi.
Sistemul de încălzire reprezintă un alt punct critic în evaluarea costurilor viitoare ale locatarilor. Denisa Diaconu menționează că, deși pompele de căldură sunt extrem de eficiente, instalarea lor este dificilă în clădirile existente din cauza discrepanței de preț între gaz și electricitate. În dezvoltările rezidențiale noi, însă, aceste sisteme verzi pot fi integrate direct din faza de proiectare, reducând astfel necesarul de energie pentru climatizare.
Designul arhitectural poate influența direct confortul termic, indiferent de vârsta construcției. O clădire orientată spre sud poate beneficia de încălzire naturală, crescând temperatura interioară cu un grad, în timp ce o bună ventilație este crucială. Există situații în care blocuri vechi, construite cu anumite principii de aerisire naturală, pot oferi avantaje de confort față de clădiri noi care se bazează exclusiv pe iluminat și ventilație artificială.
În România, cadrul legal privind performanța energetică a clădirilor este reglementat de Legea nr. 372/2005, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2007. Această lege stabilește regulile pentru evaluarea consumului de energie, ținând cont de elemente precum izolarea termică, instalațiile de răcire și protecția solară. Actualizările metodologice, precum Ordinul nr. 16/2023, urmăresc adaptarea standardelor naționale la cerințele de eficiență impuse la nivel european.
Denisa Diaconu, specialist BPIE