Variabilitatea fenomenelor meteorologice impune operatorilor de energie regenerabilă utilizarea unor instrumente de analiză a datelor climatice pentru a gestiona riscurile operaționale. Mihaela Caian, șefa Diviziei de Prognoză Meteo Lună și Sezonieră din cadrul Administrației Naționale de Meteorologie, a subliniat că schimbările de temperatură, regimul precipitațiilor și intensificarea extremelor influențează direct producția și mentenanța activelor. Aceste date sunt vitale atât în faza de proiectare, cât și în perioada de exploziere a parcurilor eoliene sau fotovoltaice.
Evoluția climatică în România indică o creștere a temperaturilor în toate scenariile analizate și modificări ale precipitațiilor între anotimpuri. România este expusă unor fenomene precum seceta, stresul termic și alternanțe bruște de condiții meteorologice, ceea ce reduce predictibilitatea performanței activelor. Pentru sectorul eolian, proiecțiile identifică sudul și vestul țării ca zone vulnerabile la intensificarea vântului extrem, un factor critic pentru evaluarea riscurilor de investiție.
Există o distincție fundamentală între prognoza meteorologică și proiecția climatică, ambele fiind necesare pentru decizii diferite. Prognoza estimează evoluția vremii pe baza stării actuale a atmosferei, fiind utilă pentru planificarea operațională și programarea mentenanței pe termen scurt. Proiecțiile climatice funcționează pe perioade mult mai lungi, ajutând la alegerea amplasamentului și la dimensionarea riscurilor pentru următorii 20-30 de ani, deși incertitudinea crește pe măsură ce ne îndepărtăm în timp.
Operatorii au la dispoziție instrumente precum PrepClim, o interfață pentru explorarea proiecțiilor climatice regionalizate în România, care permite monitorizarea temperaturii și umidității solului. O altă platformă disponibilă este C3S Explorer, oferită de ANM, care sprijină prognozele extinse pe orizonturi de la șase săptămâni până la 12 luni sau chiar pe termen multianual. Aceste tehnologii permit testarea ipotezelor de proiectare și verificarea validității parametrilor utilizați pentru evaluarea producției pe întreaga durată de viață a activului.
Miza pentru industria regenerabilă nu constă în obținerea unei prognoze perfecte, ci în integrarea informației probabilistice în procesele de decizie. Analiza trebuie să includă parametri precum vântul, temperatura și radiația la scara de timp și spațiu relevantă pentru fiecare activ în parte. Utilizarea corectă a datelor permite conectarea informațiilor meteorologice cu deciziile concrete privind investițiile și gestionarea resurselor energetice într-un context de incertitudine climatică tot mai mare.
Sectorul energiei regenerabile din România se pregătește pentru o expansiune semnificativă, având în vedere că țara va deține unul dintre cele mai mari parcuri fotovoltaice din Europa. Această dezvoltare necesită o infrastructură de date solidă pentru a asigura stabilitatea sistemului energetic în fața schimbărilor climatice. În acest context, lansarea Codului de bune practici în regenerabile, ediția 2026, subliniază importanța standardizării procedurilor de operare și adaptare la noile realități de mediu.