România ar putea fi printre statele membre ale Uniunii Europene care vor solicita amânarea termenului de la 1 ianuarie 2030 pentru respectarea noilor valori-limită privind calitatea aerului. Asociația 2Celsius avertizează că această decizie este probabilă, având în vedere că Curtea de Justiție a UE a constatat deja încălcarea valorilor-limită la PM10 în București prin cauza C-638/18. Organizația solicită Comisiei Europene impunerea unor reguli clare pentru a preveni transformarea amânărilor într-un pretext pentru întârzierea măsurilor de poluare.
Directiva UE 2024/2881 introduce noi standarde obligatorii pentru poluanți atmosferici, precum particulele în suspensie PM10 și PM2,5, dioxidul de azot (NO2), benzen și benzo(a)piren. Conform articolului 18 din această directivă, statele pot solicita amânarea termenului dacă demonstrează prin proiecții că vor atinge valorile cât mai curând posibil și dacă aplică măsuri rezonabile și proporționale. Asociația 2Celsius propune ca aceste proiecții să includă zonele de expunere maximă a oamenilor, nu doar punctele oficiale de măsurare.
Pentru a asigura transparența, organizația a formulat cinci propuneri de consolidare a regulilor europene. Una dintre acestea vizează validarea modelelor de estimare a poluării prin comparație cu măsurătorile din anul de referință, folosind criterii precum cele ale rețelei europene FAIRMODE. De asemenea, se cere ca autoritățile să justifice public fiecare măsură din lista indicativă a directivei pe care decid să nu o aplice, integrând costurile asupra sănătății în analizele de tip cost-beneficiu.
O altă recomandare vizează stabilirea unor obiective intermediare la intervale de doi-trei ani, evitând evaluarea progresului doar în raport cu anul 2030. Raul Cazan, președintele Asociației 2Celsius, susține că dovada tendinței descrescătoare trebuie cerută încă din primul raport de implementare din 2031. În plus, se solicită ca proiecțiile și datele utilizate să fie publicate în formate deschise, permițând cetățenilor și societății civile să verifice dacă eventualele derogări sunt cu adevărat justificate.
Asociația solicită Ministerului Mediului și altor autorități să susțină aceste propuneri și să își facă publică poziția în cadrul consultării europene. Se recomandă extinderea rețelei oficiale de monitorizare și utilizarea datelor din rețelele independente pentru identificarea zonelor poluate. Organizația subliniază importanța transpunerii la timp a Directivei UE 2024/2881, care are ca termen limită data de 11 decembrie 2026, pentru a asigura conformitatea cu noile standarde de mediu.
Reglementările privind calitatea aerului în Uniunea Europeană sunt instrumente esențiale pentru protecția sănătății publice și reducerea impactului poluanților asupra mediului. Directiva menționată impune standarde stricte pentru a limita expunerea populației la substanțe nocive, fiind un pilon al politicii de mediu a UE. Monitorizarea constantă și respectarea valorilor-limită sunt necesare pentru a atinge obiectivele de sănătate publică și de sustenabilitate pe termen lung în toate statele membre.