România a reușit să crească rata de colectare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE) la 57% în 2025, însă sistemul de gestionare este sub presiune. Un raport al Consiliului Concurenței indică faptul că noile condiții impuse operatorilor pot limita atât intrarea pe piață, cât și menținerea acestora. Această situație afectează capacitatea de gestionare a volumelor tot mai mari de echipamente electrice și electronice (EEE) care ajung în țară.
Noile reglementări legislative adoptate în 2024 au introdus condiții de licențiere mult mai stricte pentru organizațiile de transfer de responsabilitate (OTR) față de alte categorii de deșeuri. Pentru a obține licența, aceste organizații trebuie să dețină o cotă de piață de cel puțin 5% pentru o categorie de EEE și să constituie o garanție de două milioane de lei către AFM. Aceste sume trebuie acoperite din surse proprii sau credite, fără a folosi fondurile colectate de la producători prin Timbrul verde.
Din cauza acestor cerințe financiare și administrative, numărul de OTR este într-o scădere constantă, de la 19 în perioada 2021-2023, la o estimare de 14 unități pentru anul 2026. Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, a subliniat că suprapunerea cerințelor de licențiere, autorizare și certificare riscă să limiteze accesul operatorilor. El a recomandat identificarea unor soluții mai puțin restrictive care să nu diminueze standardele de protecție a mediului, pentru a nu crește costurile pentru consumatori.
Operatorii de tratare se confruntă, de asemenea, cu bariere tehnice semnificative, fiind obligați să respecte standardele CENELEC prin investiții masive în echipamente și personal calificat. Lipsa unor organisme de certificare acreditate la nivel național face procesul mai costisitor, favorizând operatorii mari în detrimentul celor mici și mijlocii. În prezent, există o distribuție inegală a infrastructurii, deoarece aproximativ o treime din județele României nu dețin nicio unitate de tratare autorizată.
Eficiența colectării a crescut, însă costurile de gestionare sunt semnificativ mai mari decât în alte state europene. În 2023, contribuția aferentă gestionării DEEE a fost de aproximativ 4,4 euro/locuitor în România, o valoare superioară celor din Olanda (3,3 euro) sau Italia (1,7 euro). De asemenea, compararea tarifelor Timbrului verde este dificilă, deoarece fiecare OTR utilizează subcategorii proprii, ceea ce a dus la diferențe enorme, de până la 25 de ori între organizații.
Sistemul de gestionare a deșeurilor electrice funcționează pe principiul răspunderii extinse a producătorului (REP). Conform acestui mecanism, producătorii și importatorii de echipamente sunt responsabili financiar și operațional pentru gestionarea deșeurilor generate de produsele lor. În România, aceștia își transferă aceste obligații către organizațiile colective, numite OTR, care se ocupă de finanțarea și organizarea proceselor de colectare și tratare a deșeurilor.