Organizațiile Mining Watch România, Greenpeace România și Bankwatch România au depus o plângere prealabilă la Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon. Această acțiune vizează revocarea licenței de exploatare nr. 29.694/2026 pentru serpentine magneziene din perimetrul Valea Dobra, județul Sibiu. ONG-urile susțin că licența a fost aprobată pentru o carieră de piatră de construcție, deși realitatea proiectului implică o uzină chimică de magneziu.
Conform declarațiilor lui Luminița Dejeu, președintele Centrului Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu / Mining Watch România, proiectul real ar costa de peste 17 ori mai mult decât investiția evaluată pentru licență. În timp ce ANRMPSG menționează o investiție de aproximativ 22,7 milioane de euro pe 20 de ani pentru o carieră de rocă industrială, compania Mineral Proiect Invest S.A. descrie un proiect integrat de peste 400 de milioane de euro. Acesta ar include o uzină chimică ce utilizează acid clorhidric pentru a produce 25.000 de tone pe an de MgO și Mg(OH)2.
Plângerea indică faptul că proiectul a fost fragmentat pentru a evita evaluarea obligatorie a impactului asupra mediului. Dacă cariera este luată separat, aceasta se situează sub pragul de evaluare, însă împreună cu uzina chimică, procedura ar fi obligatorie conform legislației UE și românești. Mai mult, autoritățile de sănătate, de mediu și de siguranță industrială nu au fost consultate cu privire la procesarea cu acid clorhidric, procesare care poate intra sub incidența regulilor privind accidentele majore.
Există și riscuri financiare semnificative pentru stat, deoarece redevența a fost calculată pe baza unor materiale precum argila, nisipul sau pietrișul. În prezent, redevența estimată este de aproximativ 1,7 milioane de euro pe parcursul a 20 de ani, însă dacă roca este încadrată ca minereu de magneziu, suma ar putea ajunge la 5-8 milioane de euro. Această diferență ar însemna că statul poate pierde milioane de euro din cauza unei reîncadrări incorecte a resurselor extrase.
Pe lângă aspectele economice, organizațiile subliniază riscurile legate de sănătatea oamenilor și de protecția apei. Roca conține minerale din grupele serpentinului și amfibolilor, însă nu a fost făcut public niciun studiu independent privind posibilele fibre azbestiforme. De asemenea, Consiliul Local Săliște a respins în unanimitate, pe 28 septembrie 2026, cererea companiei de a putea concesiona un teren de 10 hectare pentru construirea unei unități industriale de prelucrare a pulberilor de magneziu.
În cadrul reglementărilor miniere din România, autoritatea ANRMPSG supraveghează licențierea și exploatarea resurselor geologice. Deciziile privind licențele de exploatare pot fi luate prin ordin al președintelui autorității, însă dacă este vorba despre un minereu neferos, legea impune ca aprobarea să fie făcută prin hotărâre a Guvernului. Organizațiile au solicitat ANRMPSG să răspundă în termen de 30 de zile sau să solicite instanței anularea ordinului.