Moneda națională a atins un nou minim istoric, depășind pragul de 5,35 lei pentru un euro, într-un context marcat de incertitudini politice și economice. Această evoluție a avut loc după ce președintele Nicușor Dan a realizat a patra nominalizare consecutivă pentru funcția de prim-ministru. În paralel, euro pierde teren în fața dolarului american, atingând cel mai scăzut nivel din ultimele 17 luni, pe fondul instabilității politice din Franța.
Banca Națională a României se confruntă cu dificultăți în menținerea stabilității leului, în ciuda unei dobânzi de politică monetară de 6,5%, cea mai ridicată din Uniunea Europeană. România traversează o perioadă de deficit bugetar ridicat, situat între 7% și 9% din PIB, similar cu situația din Franța. Pe măsură ce valoarea monedei este influențată de piețele valutare, capacitatea băncii centrale de intervenție este limitată de scăderea rezervelor valutare.
Rezervele valutare ale României au suferit o scădere de 4,8 miliarde de euro doar în luna septembrie, din cauza costurilor de rambursare a datoriei publice și a deficitului de cont curent. Agențiile internaționale de rating au reacționat la această situație, retrogradând ratingul datoriei suverane a României la cel mai scăzut nivel din categoria recomandată investițiilor. Perspectiva este negativă, existând riscul ca capitalul internațional să se retragă din țară.
În acest context, depozitele în valută ale gospodăriilor au crescut cu 5,2% în august 2026 față de anul precedent, ajungând la 28,9 miliarde de euro. Interesul pentru instrumentele financiare denominate în euro a crescut semnificativ, reprezentând până la 70% din volumul subscris la cea mai recentă emisiune de titluri de stat. În schimb, interesul pentru titlurile în lei s-a redus aproape de jumătate față de perioada aceeași din anul trecut.
Victor Dima, manager de Trezorerie la Tavex România, compară alegerea monedei cu alegerea celei mai curate cămăși dintr-un coș cu rufe murdare. Deși euro pare o variantă mai sigură, acesta s-a depreciat față de dolar, lira sterlină și francul elvețian. Între 2023 și 2026, leul s-a depreciat cu aproximativ 6-7% față de euro, însă inflația de aproape 30% a erodat semnificativ puterea de cumpărare a populației.
Evoluția piețelor valutare și a deficitelor bugetare reflectă o perioadă de volatilitate macroeconomică majoră. În România, presiunea asupra leului este accentuată de necesitatea de a finanța deficitul public și de a gestiona datoria externă. Această dinamică forțează atât instituțiile financiare, cât și investitorii individuali să caute alternative de protecție a activelor, precum aurul, pentru a contracara pierderile cauzate de inflație și deprecierea monedelor fiduciare.