Analiza realizată de Bloomberg Intelligence indică faptul că redresarea leului este strâns legată de capacitatea țării de a forma un guvern cu puteri depline și de implementarea reformelor economice necesare. În prezent, moneda națională este subevaluată cu 4,1% față de euro, conform modelului BEER, înregistrând cel mai ridicat nivel de subevaluare din regiunea EMEA. Bloomberg Intelligence estimează că leul va rămâne în urma monedelor din Europa Centrală și de Est în trimestrul al patrulea, din cauza deficitului ridicat de cont curent.
Evoluția pe termen scurt a monedei este condiționată de capacitatea președintelui Nicușor Dan de a evita organizarea alegerilor anticipate. Dacă nu se reușește formarea unui guvern până la sfârșitul lunii noiembrie, opoziția ar putea solicita un nou scrutin, un scenariu în care formațiunea AUR este cotată cu șanse mari de victorie. Un astfel de rezultat ar putea bloca consolidarea fiscală și ar pune presiune pe stabilitatea economică, limitând instrumentele disponibile pentru creștere.
Perspectivele pe termen mediu sunt evaluate ca fiind neutre, în condițiile în care relaxarea monetară ar putea stimula creșterea economică. Pe termen lung, există un potențial de apreciere dacă consolidarea fiscală reușită va spori competitivitatea economiei prin reducerea inflației și a nevoilor de finanțare. Bloomberg Intelligence subliniază că stabilitatea pe termen lung necesită adoptarea unui model de creștere care să reflecte noile realități geopolitice și să reducă dependența de îndatorare.
Situația fiscală rămâne un punct critic, având în vedere că deficitul de cont curent a fost de 8% din PIB în 2025. Deși deficitul bugetar s-a redus la 6% din PIB în august, procesul de ajustare este influențat de măsurile de austeritate, precum majorările taxelor pe valoarea adăugată și accize. Succesul acestor măsuri va determina dacă România poate evita retrogradările de rating și dacă poate menține o traiectorie sustenabilă a datoriei publice.
Inflația a reprezentat o provocare majoră, accelerând la 7,9% în iunie 2025 după expirarea plafonării prețurilor la energie. Deși în septembrie 2026 inflația a scăzut la 6,2%, Banca Națională a României estimează o traiectorie ascendentă până la sfârșitul aceluiași an. Această creștere este anticipată din cauza costurilor ridicate cu combustibilul, energia și materiile prime, influențate de conflictele din Orientul Mijlociu și de deprecierea cursului de schimb.
Contextul economic general este marcat de o volatilitate a rezervelor valutare, care au ajuns la 72,3 miliarde EUR la sfârșitul lunii septembrie. Această sumă reprezintă o scădere de 4,7 miliarde EUR față de finalul anului 2025, reflectând ieșirile de capital cauzate de incertitudinea politică. În acest peisaj de incertitudine, stabilitatea ratingurilor de credit rămâne o prioritate politică pentru guvernul actual.