Persoanele cu venituri lunare de cel puțin 10.000 de lei din România manifestă interes pentru instrumente financiare, însă sunt descurajate de diverse obstacole. Un studiu realizat de Frappe Digital pentru Raiffeisen Bank România arată că lipsa unui punct de pornire și teama de pierderea banilor sunt principalele impedimente. Participanții la sondaj au fost întrebați despre deciziile pe care le-ar lua în cazul în care ar primi suma de 100.000 de euro.
În ceea ce privește utilizarea acestui capital, 28% dintre respondenți au declarat că ar opta pentru investiții în acțiuni sau fonduri mutuale. O altă categorie semnificativă, reprezentată de 23% dintre participanți, ar alege un cont de economii sau un depozit bancar pentru gestionarea sumei. În plus, 7% dintre cei consultați au menționat că ar păstra banii pur și simplu în contul curent, fără a căuta instrumente de creștere.
Principala barieră identificată în calea investițiilor este riscul de a pierde bani, o preocupare menționată de 39% dintre respondenți. Pentru 29% dintre participanți, problema este reprezentată de resursele financiare insuficiente, în timp ce 18% susțin că nu știu de unde să înceapă procesul de investiție. Pentru a gestiona aceste temeri, 28% dintre respondenți indică diversificarea portofoliului ca fiind o metodă eficientă de reducere a riscurilor financiare.
Lipsa unei planificări structurate este evidentă, deoarece doar 1 din 10 persoane posedă o strategie de investiții bine definită. Mihail Ion, vicepreședinte Retail și membru al Directoratului Raiffeisen Bank România, a declarat că acest aspect indică un decalaj între intenția de a investi și planificarea propriu-zisă. Obiectivele financiare principale ale acestui segment de populație sunt independența financiară și posibilitatea unei pensionări anticipate, urmate de protejarea economiilor împotriva inflației.
Atitudinea investitorilor rămâne prudentă chiar și în fața unor scăderi bruște ale pieței. Într-un scenariu în care valoarea investițiilor ar scădea rapid cu 10%, 36% dintre respondenți ar continua să investească conform planului stabilit, iar 27% ar decide să investească sume suplimentare. În același timp, 26% nu ar efectua nicio schimbare, în timp ce doar 6% ar opta pentru vânzarea unei părți sau a întregii portofolii de investiții.
Evoluția comportamentului financiar în România este influențată de dorința de creștere a capitalului pe termen lung și de nevoia de claritate în alegerea instrumentelor. În contextul economic actual, gestionarea riscurilor și înțelegerea mecanismelor de piață devin esențiale pentru persoanele care doresc să își protejeze puterea de cumpărare. Această dinamică subliniază necesitatea unor planuri de investiții mai bine structurate pentru a transforma interesul în rezultate concrete.