România ocupă prima poziție în Uniunea Europeană în ceea ce privește preferința populației pentru criptoactive, conform estimărilor prezentate de Banca Națională a României. Florian Neagu, directorul Direcției de Stabilitate Financiară din BNR, a dezvăluit aceste date luni, în cadrul conferinței KRUK Summit of Now – „Traiectoria financiară a deciziilor”. Analiza realizată pe un eșantion de 21 de țări europene indică o tendință de investiții masive în acest domeniu digital.
Interesul pentru aceste active digitale este semnificativ, estimându-se că aproximativ 15% din populația activă din România utilizează plasamente în criptoactive. Valoarea totală a deținerilor acestor active ar putea ajunge la suma de 12 miliarde de euro, conform datelor citate de reprezentantul băncii centrale. Infrastructura de suport este vizibilă prin existența a aproximativ 170 de ATM-uri dedicate criptoactivelor, un număr care, raportat la populația adultă, este comparabil cu cel din Polonia și Cehia.
O problemă majoră identificată de BNR este decalajul dintre entuziasmul pentru investiții și nivelul de educație financiară al cetățenilor. România înregistrează un scor de educație financiară situat între 54 și 55 de puncte din 100, o valoare inferioară celor 64-65 de puncte raportate de Polonia. Florian Neagu avertizează că trecerea directă la instrumente volatile, fără experiența acumulată prin instrumente clasice, poate fi riscantă din cauza fluctuațiilor de preț și a riscurilor operaționale.
Pe lângă riscurile individuale, există și o dimensiune macroeconomică legată de modul în care sunt direcționate economiile populației. Florian Neagu a subliniat că o parte din aceste plasamente ajung pe platforme și în ecosisteme financiare din afara țării, contribuind la dezvoltarea piețelor externe. „Plasamentele în cripto se duc în afară și ajută finanțele altor țări. De regulate, Statele Unite”, a declarat oficialul, menționând necesitatea ca resursele să fie mobilizate intern.
Dezvoltarea financiară ar trebui să permită oamenilor parcursul etapelor de acumulare a experienței înainte de accesarea activelor complexe. În prezent, în timp ce un segment important al populației active caută profit în criptomonede, accesul la instrumente de bază rămâne problematic. Aproximativ un sfert din populația României nu deține un cont bancar, ceea ce evidențiază o discrepanță între utilizarea tehnologiilor avansate și integrarea în sistemul financiar tradițional.
Evoluția acestor indicatori de stabilitate financiară este strâns legată de capacitatea populației de a utiliza instrumentele economice standard. În contextul în care economiile pot fi direcționate către depozite bancare sau piața de capital pentru a susține activitatea internă, lipsa conturilor bancare rămâne un obstacol. Această situație afectează modul în care capitalul este mobilizat pentru finanțarea economiei naționale și pentru dezvoltarea sectorului financiar local.