ANAF a implementat o nouă aplicație informatică destinată identificării rapidă a legăturilor dintre companiile implicate în scheme de fraudă de tip carusel. Tehnologia permite instituției să determine nu doar existența unui astfel de circuit comercial, ci și rolul specific pe care îl ocupă fiecare entitate în cadrul lanțului respectiv. Anunțul a fost făcut de Adrian Nica, președintele instituției, în cadrul Summitului de Fiscalitate și Tehnologie, sublidiind eficiența noilor instrumente digitale.
Sistemul permite inspectorilor să obțină informații detaliate printr-o simplă căutare bazată pe codul unic de identificare al unei firme. În trecut, procesul de identificare a circuitelor comercifice necesita verificarea succesivă a documentelor pentru numeroase societăți, un efort care dura între patru și șase luni și implica echipe de 5-6 persoane. Astăzi, prin simpla tastare a CUI-ului, aplicația indică imediat dacă firma face parte dintr-un lanț de fraudă și ce funcție îndeplinește.
În cadrul acestor scheme, aplicația poate clasifica entitățile în categorii specifice, precum firme fantomă, beneficiari reali sau firme conductă. Această capacitate de analiză a fost realizată prin corelarea bazelor de date ale ANAF, după ce instituția a trecut de la sisteme informatice separate la o bază de date centralizată. Această schimbare tehnologică a eliminat fragmentarea informației care există între diferite unități teritoriale ale instituției.
Centralizarea datelor a rezolvat o problemă majoră de vizibilitate, deoarece anterior fiecare județ dispunea de propriile servere și baze de date. Această structură fragmentată permitea unor persoane care figurau într-o bază de date dintr-un județ să înființeze alte companii în București fără ca informația să fie vizibilă imediat pentru administrația fiscală din Capitală. Acum, istoricul administratorilor și legăturile dintre societăți din județe diferite pot fi monitorizate mult mai ușor.
Adrian Nica a precizat că detectarea unui lanț nu înseamnă automat că toate companiile implicate sunt frauduloase. Inspectorii trebuie să efectueze verificări în teren pentru a demonstra lipsa reaua-credință a fiecărei entități, respectând astfel jurisprudența europeană. Instrumentele digitale nu înlocuiesc munca inspectorilor, ci servesc la selectarea și documentarea controalelor, ajutând la direcționarea resurselor către zonele de risc unde există indicii concrete de nereguli.
Eforturile de digitalizare și control fiscal din partea ANAF se încadrează într-un context în care antreprenorii au raportat dificultăți financiare legate de plata unor creanțe. În anumite situații, firmele care au executat lucrări nu au încasat plățile, dar au fost supuse controalelor instituției. Această evoluție a monitorizării digitale urmărește optimizarea proceselor de verificare și reducerea timpului necesar pentru identificarea anomaliilor în sistemul fiscal.