Viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Cosmin Marinescu, a avertizat că nota de plată pentru datoria publică a ajuns într-un punct critic. Acesta subliniază că România cheltuie pe dobânzi o sumă mai mare decât întregul deficit bugetar la care Guvernul își propune să ajungă. Această situație pune o presiune uriașă pe economia țării, în contextul în care cheltuielile cu dobânzile sunt estimate în bugetul actual la 3% din PIB.
Analiza efectuată de Cosmin Marinescu indică faptul că, deși România a înregistrat progrese substanțiale în cele două decenii de la aderare, parcursul actual a dus la acumularea unor dezechilibre financiare. Viceguvernatorul consideră că este necesară o trecere de la progresele cantitative la ajustări calitative. Această schimbare trebuie să vizeze atât motoarele creșterii economice, cât și refacerea echilibrilor financiare ale statului prin consolidare fiscal-bugetară.
Un aspect îngrijorător evidențiat de oficialul BNR este viteza cu care se acumulează datoria publică în România. În timp ce la nivelul Uniunii Europene datoria publică a depășit pragul de 80% din PIB, ritmul de creștere al datoriei românești din ultimii ani a fost triplu față de perioada de dinaintea pandemiei. Această accelerare a datoriei publice impune un parcurs ferm de consolidare pentru a menține stabilitatea economică.
Pentru a atinge obiectivul de consolidare fără a afecta durabil creșterea economică, Cosmin Marinescu propune îmbunătățirea cadrului fiscal. El recomandă ca politica fiscală să vizeze reducerea consecventă a gap-ului de TVA și să asigure predictibilitate. Răspunsul la provocările actuale depinde, conform viceguvernatorului, de calitatea investițiilor și a cheltuielilor publice, astfel încât fondurile europene să susțină o creștere economică robustă.
În prezent, România are nevoie de o revigorare a creșterii economice, după ce a înregistrat două ani consecutivi de dinamici sub-unitare. O creștere solidă este esențială pentru a tempera deficitele și povara datoriei publice. Viceguvernatorul a menționat că bugetul public trebuie curățat de compromisuri și de elemente necunoscute pentru a asigura un mediu economic stabil și previzibil pe termen lung.
Consolidarea fiscal-bugetară este un subiect de interes major pentru stabilitatea economică a țării, fiind un punct de discuție frecvent în cadrul autorităților monetare. Această abordare este considerată esențială pentru menținerea credibilității României pe piețele internaționale și pentru gestionarea sustenabilă a raportului dintre datoria publică și produsul intern brut, într-un context de creștere a costurilor de finanțare.