Instabilitatea politică din România pune presiune pe indicatorii economici, amenințând să scoată de sub control o economie susținută momentan de investițiile publice și fondurile europene. Recent, președintele Nicușor Dan a nominalizat pe Luca Niculescu pentru funcția de prim-ministru, fiind a patra astfel de nominalizare într-un interval de aproximativ cinci luni de criză. Piețele și agențiile de rating urmăresc formarea unui guvern stabil și adoptarea unui buget credibil pentru anul 2027.
Indicatorii de creștere arată o stagnare severă, PIB-ul înregistrând o scădere de 0,7% în primul semestru al anului 2026 față de perioada similară din 2025. Comisia Europeană estimează o creștere de doar 0,1% pentru întreg anul 2026, în timp ce Standard & Poor's prevede o contracție de aproximativ 0,5%. Această situație este agravată de consolidarea fiscală realizată într-un context în care baza economică nu mai crește, făcând reducerea deficitului mult mai dificilă.
Consumul și industria sunt în declin, motorul tradițional al economiei românești fiind afectat de inflație și măsuri fiscale. Volumul comerțului cu amănuntul a scăzut cu 5,7% în primele șapte luni ale anului 2026, înregistrând scăderi la produse nealimentare și carburanți. Totodată, producția industrială a scăzut cu 3,7%, iar industria prelucrătoare cu 4,8%, semnalând o activitate economică tot mai slabă pe termen scurt și mediu.
Cel mai alarmant semnal vine de la investițiile străine directe, care au scăzut cu aproximativ 82% în primul semestru al anului 2026, ajungând la doar 669 milioane euro. În același interval, componenta profiturilor reinvestite a înregistrat un sold negativ de -1,124 miliarde euro, indicând o scădere a profitabilității operaționale. Companiile cu capital străin au distribuit dividende care au depășit profiturile curente, ceea ce reflectă o scădere a încrederii în piața locală.
Deși investițiile publice și fondurile europene funcționează ca un amortizor, datoria publică a depășit pragul de 60% din PIB la sfârșitul primului trimestru al anului 2026. Cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 26,7% față de anul trecut, ajungând la 42,05 miliarde lei în primele opt luni. În paralel, cursul valutar a atins un maxim istoric de 5,3527 lei/euro la începutul lunii octombrie, reflectând deprecierea leului și incertitudinea politică.
Contextul economic este marcat de o presiune asupra puterii de cumpărare, în condițiile în care salariul mediu net a scăzut la 5.688 de lei. Această evoluție coincide cu o perioadă de inflație ridicată, care a împins inflația armonizată europeană (HICP) la 6,3% în august, un nivel mult peste media Uniunii Europene de 3,2%. Această combinație de creștere aproape nulă și prețuri ridicate afectează direct stabilitatea socială și economică.