Confederația Patronală Concordia a semnalat că peste 20 de măsuri propuse de organizația sa au fost incluse în programul de guvernare 2026-2028, votat de Parlament. Deși aceste angajamente reflectă cerințele mediului de afaceri, patronatele avertizează că problema principală rămâne asigurarea finanțării necesare pentru implementarea lor. Organizația subliniază că bugetul pentru anul 2027 va reprezenta primul test real pentru a vedea dacă aceste decizii vor deveni efective.
Directorul executiv al Concordia, Paul Aparaschivei, a precizat că programul de guvernare abordează subiecte solicitate de mult timp, precum predictibilitatea fiscală, eliminarea IMCA sau investițiile în rețelele de energie. Acesta a menționat, de asemenea, faptul că pentru prima dată există un ministru dedicat inteligenței artificiale. Implementarea acestor direcții depinde însă de disponibilitatea resurselor financiare și de stabilirea unui calendar clar de aplicare, conform declarațiilor sale.
Printre reformele administrative incluse se numără digitalizarea administrației, reforma ANAF și reducerea sarcinilor administrative cu cel puțin 25%, alături de o diminuare de 30% a termenelor de autorizare. Un punct major este introducerea unui termen de minimum șase luni între anunțarea și aplicarea măsurilor fiscale care afectează companiile. De asemenea, eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) de la 1 ianuarie 2027 este o măsură cheie.
Concordia estimează că eliminarea IMCA ar putea lăsa în companii între 1,75 și 2 miliarde de lei, fonduri care ar putea fi direcționate către investiții și activitate economică. Alte propuneri vizează majorarea cu un miliard de euro a capitalului Băncii de Investiții și Dezvoltare și sprijinirea industriilor auto și mobilei. Organizația solicită ca bugetul pe 2027 să specifice clar costurile și sursele de finanțare pentru pensii, salarizarea în sectorul public și apărare.
Situația economică actuală este marcată de date îngrijorătoare, inclusiv o scădere a PIB-ului cu 0,6% în primul semestru din 2026 și o reducere a producției industriale cu 3,7% în primele șapte luni ale anului. Totodată, între mai 2025 și iunie 2026 s-au pierdut aproximativ 70.000 de locuri de muncă, dintre care 76% au fost în industria de producție. Datoria publică a depășit pragul de 60% din PIB.
Evoluția indicatorilor macroeconomici și gestionarea datoriei publice rămân puncte critice pentru stabilitatea financiară a țării. În contextul în care cheltuielile cu dobânzile aferente datoriei publice au crescut cu 26,7% în primele opt luni ale anului, presiunea asupra bugetului de stat este semnificativă. Aceste cifre subliniază dificultatea de a finanța noi măsuri de sprijin pentru companii și sectorul public fără a afecta echilibrul fiscal.