Sistemul informatic PatrimVen, platformă lansată de Ministerul Finanțelor și ANAF pentru schimbul de date între instituțiile publice, reprezintă un pas important în reducerea birocrației, însă nu poate fi utilizat pentru evaluarea în masă a clădirilor rezidențiale. Această opinie aparține lui Adrian Vascu, Senior Partner Veridio SRL și fost Președinte ANEVAR, care subliniază limitările actuale ale infrastructurii de date privind patrimoniul și veniturile cetățenilor și companiilor.
Implementarea sistemului a permis eliminarea fluxurilor de lucru pe hârtie în cadrul instituțiilor, proces care se va intensifica după martie 2025. În această perioadă, UAT-urile vor avea obligația legală de a transmite datele despre vehicule, terenuri și clădiri exclusiv prin intermediul PatrimVen, renunțând astfel la utilizarea formularului 401 pe suport de hârtie. Această schimbare transformă platforma dintr-un instrument opțional de interogare într-o magistrală de date cu acoperire la nivel național.
Platforma agregă șase categorii de date, accesibile în funcție de protocolul aprobat pentru fiecare instituție, incluzând conturi bancare, contribuții de asigurări sociale și venituri din ultimii doi ani fiscali. De asemenea, sistemul centralizează date despre bunuri furnizate de UAT-uri, certificate de atestare fiscală electronice și situația declarațiilor depuse de contribuabili. Totuși, PatrimVen nu conține prețul de tranzacție, detalii despre suprafața utilă, anul construcției, starea de conservare sau performanța energetică a locuințelor.
Adrian Vascu semnalează că principalele puncte slabe ale platformei sunt natura declarativă a datelor, care nu sunt verificate tehnic, și calitatea neomogenă a acestora din punct de vedere geografic. Un alt aspect critic este decalajul față de cadastrul tehnic ANCPI și faptul că valorile impozabile utilizate nu corespund valorilor de piață. Lipsa detaliilor despre sarcinile juridice sau ipotecile imobilelor limitează suplimentar utilitatea sistemului în procesele de evaluare profesională.
Din 2026, valoarea impozabilă de referință va fi de 2.677 lei pe metru pătrat pentru locuințele cu utilități, un cost mediu național de construire aplicat uniform. Adrian Vascu explică faptul că această uniformitate este un dezavantaj pentru evaluare, deoarece nu reflectă diferențele reale, precum un apartament în Cluj care poate costa 4.000-5.000 EUR/mp versus o locuință similară în mediul rural din Moldova. România nu dispune de infrastructura de date necesară pentru un model de evaluare acreditat internațional.
Evoluția digitalizării administrative în România continuă prin integrarea sistemelor de date fiscale și patrimoniale, însă procesul de modernizare a bazelor de date imobiliare rămâne unul complex. Deși platformele precum PatrimVen optimizează comunicarea între autorități, sincronizarea cu registrele tehnice de proprietate este esențială pentru a obține o imagine fidelă asupra pieței de imobiliare și a valorilor reale de tranzacționare.