Consiliul Fiscal subliniază necesitatea unei corecții bugetare de amploare pentru a aborda dezechilibrele economice ale României. Într-o perioadă marcată de instabilitate politică, guvernul Bolojan a fost înlocuit în mai 2026 în urma unei moțiuni de cenzură, fapt ce a declanșat o criză politică prelungată. Această situație internă complică procesul de consolidare bugetară, într-un context internațional tot mai nefavorabil, care pune presiune pe guvernanța publică și pe resursele statului.
România traversează o perioadă de ajustare necesară, după ce a trăit mult peste posibilitățile reale din cauza unor politici bugetare greșite. Înainte de pandemia din 2020, țara era singura din UE aflată în procedură de deficit excesiv, cu o valoare de peste 9% din PIB. În prezent, datoria publică a ajuns la peste 60% din PIB în 2026, comparativ cu 35% din PIB în 2019, fiind finanțată în proporție de aproximativ jumătate prin împrumuturi externe.
Agențiile de rating Fitch și Moody’s au menținut ratingul suveran al României datorită progresului în reducerea deficitului bugetar. În 2024, deficitul a fost de 9,3% din PIB, scăzând la 7,9% în 2025 și fiind estimat la aproximativ 6% în 2026. Această diminuare a fost realizată prin înghețarea salariilor și pensiilor, precum și prin creșterea taxelor, în principal prin TVA și accize, măsuri considerate inevitabile pentru o ajustare rapidă.
Procesul de corecție bugetară implică costuri economice și sociale semnificative, afectând puterea de cumpărare a cetățenilor și mediul de afaceri. Creșterea economică a fost modestă, înregistrând doar 0,9% în 2024 și 0,7% în 2025, în ciuda efortului investițional al statului. Pentru anul 2026, deși fondurile europene vor sprijini economia, există riscul unei recesiuni ușoare din cauza impactului sever al măsurilor de consolidare fiscală implementate.
O reformă critică menționată este cea a salarizării unitare, necesară pentru a corecta inechități și a asigura predictibilitate în sectorul bugetar. Deși pierderea a 770 milioane euro reprezintă un cost pentru buget, reforma este esențială pentru credibilitatea politicii economice și pentru ratingul suveran. Consiliul Fiscal recomandă ca proiectul de buget pentru 2027 să includă această reformă, evitând salturile salariale care pun în pericol stabilitatea finanțelor publice.
Pe termen lung, România trebuie să vizeze un deficit de aproximativ 5,5% în 2027 și un surplus bugetar primar pentru stabilizarea datoriei. Nivelul veniturilor fiscale în România este de circa 29% din PIB, o cifră mult sub media UE, care depășește 40% din PIB. Eficiența colectării și combaterea evaziunii sunt vitale pentru a atinge obiectivul de un deficit de 3% din PIB până în 2030 și pentru aderarea la Zona Euro.