România trebuie să implementeze un parcurs ferm de consolidare fiscal-bugetară pentru a asigura sustenabilitatea financiară. Această tranziție presupune trecerea de la un model de creștere bazat pe acumularea de dezechilibre la unul susținut de investiții, inovare, productivitate și competitivitate. Cosmin Marinescu a subliniat aceste necesități în cadrul evenimentului de lansare a celui de-al doilea studiu din proiectul Economic@BNR, care s-a concentrat pe tema sustenabilității financiare.
Situația datoriei publice reprezintă un punct critic, având în vedere viteza cu care aceasta este acumulată. Cosmin Marinescu a atras atenția asupra faptului că ritmul de creștere a datoriei în ultimii ani a fost de trei ori mai mare decât în perioada de dinaintea pandemiei. În acest context, cheltuielile cu dobânzile sunt estimate în bugetul actual la aproximativ 3% din PIB, o sumă care depășește chiar și deficitul la care țimim.
Consolidarea fiscală trebuie să fie însoțită de o îmbunătățire a calității cheltuielilor publice, astfel încât fondurile europene și investițiile să susțină dezvoltarea economică. România are nevoie de o revigorare a creșterii după doi ani consecutivi de dinamici subunitare, însă fără a reveni la acumularea de dezechilibre. Cosmin Marinescu a indicat reducerea gap-ului de TVA și predictibilitatea cadrului fiscal ca priorități, alături de reforme în sănătate, educație și pensii.
Sectorul privat se confruntă cu probleme structurale precum subcapitalizarea, arieratele, disciplina slabă a plăților și existența unor firme active fără salariați. Deși sectorul bancar prezintă indicatori de lichiditate și solvabilitate solizi, România are cea mai redusă intermediere financiară din UE, iar companiile suportă costuri ridicate de finanțare. În paralel, companiile de stat necesită o disciplină financiară mai mare și aplicarea guvernanței corporative conform standardelor internaționale și bunei practici OCDE.
Necesarul brut de finanțare al statului a depășit pragul de 10% din PIB. Deși lichiditatea externă și rezervele internaționale oferă protecție, acestea nu pot înlocui corectarea dezechilibrelor. Cosmin Marinescu a menționat că sustenabilitatea finanțelor publice este strâns legată de parcursul european al României și de criteriile de convergență nominală. Trebuie găsită o modalitate de a împleti viteza de convergență reală cu respectarea criteriilor nominale.
Monitorizarea indicatorilor macroeconomici și a datoriei publice este esențială pentru stabilitatea fiscală a unui stat. În România, gestionarea deficitului și a costurilor de finanțare este influențată direct de politicile de consolidare bugetară și de capacitatea de a atrage investiții productive. Menținerea unui raport sănătos între datorie și PIB rămâne un obiectiv central pentru asigurarea rezilienței economice pe termen lung în cadrul Uniunii Europene.