Deficitul bugetar trimestrial al României, calculat conform metodologiei europene și ajustat sezonier, a ajuns la 9,2% din PIB în al doilea trimestru al anului 2026. Această valoare reprezintă o creștere semnificativă față de nivelul de 5,5% din PIB înregistrat în primul trimestru al aceluiași an. Ministerul Finanțelor a intervenit pentru a explica această evoluție, subliniind că datele publicate de Eurostat nu reprezintă deficitul cumulat de la începutul anului sau estimarea pentru întregul exercițiu financiar.
Conform Ministerului Finanțelor, evoluția indicatorului este influențată de concentrarea cheltuielilor cu investițiile publice în prima jumătate a anului 2026. Un factor determinant a fost respectarea termenului-limită de 31 august pentru îndeplinirea jaloanelor și a țintelor aferente PNRR. Această situație a provocat devansarea unor plăți care, în condiții normale, ar fi fost efectuate în trimestrele al treilea sau al patrulea, generând astfel o presiune temporară asupra soldului trimestrial raportat.
Datele privind cheltuielile de investiții raportate în sistemul cash confirmă această tendință, ajungând la 38,3 miliarde de lei în T2, deși în T1 acestea au fost de 21,7 miliarde de lei. Ministerul explică faptul că ajustarea sezonieră utilizată de Eurostat nu elimină complet efectele fluxurilor neregulate sau ale calendarului de încasări. De exemplu, anumite venituri, precum impozitele pe proprietate colectate la începutul anului, sunt repartizate uniform în cadrul metodologiei europene ESA 2010.
Pe seria neajustată sezonier, situația pare diferită, deoarece deficitul semestral din prima jumătate a lui 2026 este de 3,4% din PIB-ul anual. Această cifră este mai mică decât cea din prima jumătate a anului 2025, care a fost de 3,6% din PIB, și față de 3,7% în 2024. Ministerul subliniază că execuția bugetară în metodologia națională cash a înregistrat un deficit de 41 de miliarde de lei la 30 iunie, ceea ce echivalează cu 2% din PIB.
Pentru întregul an 2026, Ministerul Finanțelor își menține obiectivul de a atinge un deficit de 6,2% din PIB. Instituția avertizează că atingerea acestei ținte depinde de menținerea disciplinei bugetare în ultimul trimestru și de prioritizarea cheltuielilor esențiale. Pentru a asigura stabilitatea, este necesară o rectificare bugetară ce să permită reducerea cheltuielilor care pot fi amânate, concentrând resursele pe investițiile în curs și funcționarea de bază a statului.
România se află în procedura de deficit excesiv din 2020, având cel mai ridicat deficit bugetar din Uniunea Europeană. În anul 2025, țara a încheiat exercițiul cu un deficit de 7,8% din PIB, realizând o scădere de 1,4 puncte procentuale față de anul 2024. Deși a înregistrat cea mai mare ajustare fiscală din UE, datoria publică a crescut la 58,9% din PIB la finalul anului trecut, crescând presiunea asupra bugetului prin costurile dobânzilor.