Economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, a propus stabilirea unui pact între forțele politice responsabile pentru a asigura reducerea deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB până în anul 2030. Propunerea a fost făcută joi, în cadrul conferinței „România sub lupă – Economia românească între presiuni globale și decizii interne”. Obiectivul principal este ca deciziile economice să fie scoase din jocul politic pentru a asigura stabilitatea pe termen lung.
Conform lui Valentin Lazea, acest pact ar trebui să se concentreze pe două direcții majore: respectarea corelației dintre evoluția PIB-ului nominal și creșterea salariilor și pensiilor, precum și îmbunătățirea colectării veniturilor fiscale. Specialistul subliniază că semnatarii politici trebuie să se oblige să nu mai atace măsurile de combatere a evaziunii sau respectarea corelațiilor salariale. Un astfel de angajament ar putea consolida credibilitatea României în fața investitorilor externi și ar asigura predictibilitatea ajustării fiscale.
În ceea ce privește gestionarea cheltuielilor, prima condiție pentru atingerea țintei de deficit este ca majorările anvelopei salariale din sectorul public să nu depășească ritmul de creștere a PIB-ului nominal. De asemenea, creșterea pensiilor din sistemul public nu trebuie să fie mai rapidă decât cea a salariilor. Respectarea acestor limite este esențială pentru a menține echilibrul bugetar și pentru a evita creșterea necontrolată a cheltuielilor publice în raport cu economia reală.
O a doua componentă critică vizează veniturile, prin colectarea mult mai eficientă a TVA și a impozitului pe profit. România pierde anual aproximativ 3% din PIB din cauza neîncasării TVA și încă 1% din PIB din necolectarea impozitului pe profit. Valentin Lazea a explicat că reducerea la jumătate a acestor decalaje ar putea diminua deficitul bugetar cu două puncte procentuale. Pentru a realiza acest lucru, el recomandă combaterea evaziunii fiscale și reformarea activității ANAF.
În prezent, România se confruntă cu un deficit de aproximativ 6% din PIB, situație care impune o reducere a dependenței de împrumuturi. În acest context, circa un leu din șapte cheltuiți de stat provine din finanțare împrumutată. Obiectivul propus este ca, la un deficit de 3%, doar un leu din 14 să fie luat din împrumuturi, ceea ce reprezintă o jumătate din nivelul actual de finanțare prin datorie.
România se află într-o perioadă de monitorizare atentă, având deja 11 ani de la intrarea în procedura de deficit excesiv până la orizontul anului 2030. Menținerea disciplinei fiscale este vitală pentru a transmite un semnal de stabilitate piețelor financiare și pentru a gestiona presiunile economice interne și globale care afectează bugetul de stat.