Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) a identificat o schemă de fraudă fiscală prin care au fost utilizate facturi pentru servicii imaginare. Această operațiune a implicat cinci societăți specializate în recrutarea și plasarea forței de muncă provenite din Asia. Prin acest mecanism, statul a suferit o pierdere financiară de peste 6,2 milioane de lei, sumă care cuprinde TVA, impozit pe profit și impozit pe dividende.
Verificările efectuate de inspectorii ANAF au relevat că firmele implicate au înregistrat facturi de peste 32 de milioane de lei. Aceste documente, emise de alte trei companii, erau justificate prin avansuri și pretinse prestări de servicii care nu au avut loc efectiv. Facturile au rămas neachitate, fiind utilizate exclusiv pentru a crea cheltuieli fictive și pentru a obține deduceri de TVA, fără ca nicio tranzacție reală să aibă loc.
Mecanismul de fraudă presupunea ca firmele de recrutare să încaseze TVA de la clienții lor, dar să nu vireze acești bani la buget. În loc de plata taxelor, companiile anulau obligația prin utilizarea TVA-ului deductibil din facturile pentru operațiuni artificiale, provenite de la alte firme din lanț. Acest proces a dus la raportarea repetată a unor solduri negative de TVA în declarațiile fiscale ale societăților vizate.
Analiza DGAF arată că entitățile care au emis facturile nu aveau capacitatea de a presta servicii de o asemenea amploare. Printre companiile implicate s-au găsit firme inactive, insolvabile sau chiar radiate, toate fiind coordonate de un grup comun de persoane. Administratorii de pe hârtie ai acestor companii nu au putut oferi explicații concrete despre activitatea desfășurată de entitățile pe care le gestionau oficial.
Sistemul RO e-Factura a fost utilizat în acest caz pentru a oferi schemei o aparență de legalitate în fața autorităților. Deși digitalizarea este menită să facă tranzacțiile vizibile pentru fisc în timp real, ea nu poate confirma existența reală a serviciilor în spatele documentelor. Astfel, platforma a servit drept instrument pentru mutarea sarcinii fiscale de la o firmă la alta, mascată sub o formă de conformitate digitală.
Aceste tipuri de fraude fiscale reprezintă o problemă majoră de securitate economică, fiind observate și în alte contexte europene. În cadrul unor investigații coordonate la nivel continental, s-au înregistrat scheme de fraudă cu TVA de ordinul a 410 milioane de euro, implicând percheziții în mai multe țări. În România, structurile de antifraudă de la ANAF monitorizează constant astfel de lanțuri de tranzacții artificiale pentru a proteja veniturile bugetului de stat.