Guvernul României pregătește un plan de investiții masiv, cu o valoare estimată între 800 de milioane și 1,5 miliarde de euro, pentru a crește reziliența țării la inundații și secetă. Conform Programului de guvernare 2026–2028, aceste fonduri vor fi direcționate către lucrări de infrastructură și măsuri de protecție în bazinele hidrografice. Proiectele vor fi implementate treptat, având ca obiectiv final protejarea resurselor de apă și reducerea impactului fenomenelor meteorologice extreme până în anul 2030.
Calendarul implementării acestor măsuri începe în anul 2026, când vor fi prioritizate intervențiile și pregătite proiectele necesare. În această etapă, Guvernul va identifica sursele de finanțare împreună cu Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) și Banca Europeană de Investiții (BEI). Ulterior, în anul 2027, este planificată finalizarea reorganizării Administrației Naționale „Apele Române”, instituția care gestionează resursele de apă, precum și pregătirea operaționalizării Mecanismului economic al apei în toate administrațiile bazinale.
Lucrările propriu-zise de pe teren sunt programate pentru perioada 2028–2030 și vor include intervenții de retenție, restaurare și protecție pentru a reduce pierderile de apă. Finanțarea va fi asigurată prin fonduri europene, de la Administrația Fondului pentru Mediu și prin împrumuturi de la instituții financiare internaționale. Planul vizează și continuarea reabilitării barajelor de importanță A și B, stabilind prioritățile în funcție de riscurile identificate și de gradul de pregătire al proiectelor de infrastructură.
Daniel Alexandru, șeful serviciului de agrometeorologie din cadrul ANM, avertizează că fenomenele meteorologice extreme au crescut semnificativ în ultimele două decenii. Specialistul explică faptul că seceta a devenit mult mai frecventă din cauza temperaturilor ridicate și a deficitului de precipitații, chiar și în perioadele care anterior erau favorabile. Regiunile Dobrogei, Moldovei, Câmpiei de Vest și Câmpiei Române sunt identificate ca fiind printre cele mai vulnerabile în fața acestor schimbări climatice.
Pe lângă infrastructură, Guvernul propune adoptarea unei Strategii Naționale pentru Combaterea Deșertificării pentru a preveni degradarea solului. Daniel Alexandru subliniază că deșertificarea este un proces de lungă durată, diferit de seceta temporară, deoarece implică modificări chimice și fizice care duc la pierderea fertilității. În acest context, fermierii ar putea fi nevoiți să își modifice structura culturilor și să utilizeze rotația plantelor, având în vedere că suprafețele de porumb din sudul țării au început deja să se reducă.
Schimbările climatice și creșterea frecvenței evenimentelor extreme reprezintă o provocare globală, nu doar una locală. România se aliniază la tendințele observate la nivel mondial, unde temperaturile ridicate și lipsa precipitațiilor afectează ecosistemele și activitatea agricolă. Adaptarea prin investiții în infrastructura hidrografică și gestionarea strategică a resurselor de apă devin elemente esențiale pentru menținerea stabilității economice și a securității alimentare în perioada următoare.