Agenția S&P urmează să publice pe 2 octombrie o nouă evaluare a ratingului României, într-un moment în care țara se află la limita inferioară a categoriei investment grade. Decizia este extrem de importantă deoarece România deține în prezent ratingul BBB-, fiind imediat deasupra pragului care separă categoriile recomandate investițiilor de cea speculativă. O eventuală schimbare a notei ar putea influența direct costul la care statul se împrumută și, ulterior, presiunea asupra economiei naționale.
Analistul de date Silviu Gresoi subliniază că România se află într-o poziție vulnerabilă, având deja ratingul BBB-. Menținerea acestui nivel ar evita o presiune suplimentară, însă nu ar rezolva problemele structurale ale finanțelor publice. În primele șapte luni ale anului 2026, statul a plătit peste 40 de miliarde de lei doar pe dobânzi, o sumă care a crescut cu 26,5% față de perioada similară de anul trecut. O retrogradare ar putea scumpi împrumuturile, pune presiune pe leu și crește costul creditării.
Adrian Negrescu avertizează că statul cheltuiește constant mai mult decât încasează, acoperind diferențele prin împrumuturi care devin tot mai costisitoare. La o licitație recentă, statul a cerut 500 de milioane de lei, dar a primit doar 290, la o dobândă de 7,42%. În prezent, România plătește cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană la împrumuturile pe doi ani. O coborâre în categoria „junk” ar putea forța fondurile să vândă titlurile românești, provocând o explozie a costurilor.
Efectele unei decizii negative nu se transmit imediat prin creșterea ratelor bancare, dar influențează prețul riscului. Economistul Claudiu Trandafir explică faptul că, dacă statul se finanțează mai scump, presiunea se poate transmite în timp către costul banilor din întreaga economie. Pentru populație, ratele la credite sunt influențate de politică monetară, inflație și lichiditate, însă evoluția costurilor de finanțare ale statului rămâne un factor relevant pentru condițiile generale de creditare.
Investitorii urmăresc nu doar indicatorii economici, ci și stabilitatea politică și capacitatea de a implementa măsurile fiscale. Deficitul bugetar a fost de 48,08 miliarde de lei în primele șapte luni din 2026, reprezentând 2,34% din PIB. Deși veniturile au crescut cu 11,2%, cheltuielile totale au avansat cu 2,9%. Adrian Negrescu menționează că, deși deficitul a scăzut prin taxe mai mari, economia s-a contractat cu 0,8% în prima jumătate a anului, iar datoria publică ar putea depăși 63% din PIB până în 2027.
Ratingul de țară este un indicator esențial pentru stabilitatea financiară, reflectând capacitatea unui stat de a-și onora obligațiile. În contextul actual, evaluările agențiilor de rating precum S&P, Fitch sau Moody's sunt scrutate atent de piețele financiare internaționale. Aceste calificative determină apetitul investitorilor pentru activele românești și influențează direct randamentele obligațiunilor emise de stat, afectând astfel întregul ecosistem financiar de la nivel guvernamental până la cel al cetățenilor.