Industria videochat din România generează sume considerabile pentru bugetul statului, deși monitorizarea exactă a acestui segment rămâne o provocare administrativă. Adrian Nica, șeful ANAF, a oferit recent detalii despre amploarea financiară a acestui domeniu în cadrul unui podcast realizat de Vlad Mercori. Acesta a estimat că veniturile produse de această activitate se încadrează în jurul a câteva miliarde de lei, o sumă care ar putea fi echivalată cu câteva sute de milioane de euro.
Declarația șefului ANAF vine la doar două săptămâni de un răspuns oficial prin care instituția afirma imposibilitatea de a furniza date precise. În comunicarea sa, ANAF a explicat faptul că domeniul videochat nu este evidențiat distinct în clasificările oficiale ale ocupațiilor (COR) sau ale activităților economice (CAEN). De asemenea, sistemul declarativ actual, utilizat de persoanele fizice prin Declarația unică, nu permite o încadrare separată a veniturilor realizate din această activitate specifică.
Adrian Nica a subliniat că instituția este capabilă să monitorizeze fluxurile financiare, afirmând că schemele utilizate anterior pentru evitarea impozitării nu mai sunt eficiente. Conform declarațiilor sale, este relativ ușor de calculat veniturile reale, deoarece tarifele aplicate pe platformele de videochat sunt cunoscute. Șeful ANAF a punctat că instituția vede tot, sugerând că monitorizarea activității pe aceste platforme permite identificarea veniturilor care ar trebui impozitate.
Eforturile de combatere a fraudelor în acest sector au fost evidențiate și de oficialii de la Antifraudă. În anul 2025, aceștia au raportat că inspectorii au identificat cel puțin 500 de persoane care activează în sectorul videochat și care dețin venituri nedeclarate de milioane de lei. Această situație confirmă prezența unor sume semnificative care circulă în economie fără a fi trecut prin sistemul de impozitare legal, în ciuda monitorizării intensificate.
Istoricul datelor privind acest sector indică o dimensiune vastă a forței de muncă implicate. Conform unor date prezentate acum trei ani de către fostul șef ANAF, în România ar fi lucrat nu mai puțin de 400.000 de persoane în domeniul videochatului. Această cifră subliniază importanța economică a unei activități care, deși nu are o clasificare separată în sistemele de evidență, reprezintă un pilon de venituri pentru mulți lucrători.
În prezent, lipsa unei categorii specifice în sistemul de înregistrare a activităților economice face ca colectarea datelor să fie fragmentată. Deși clasificările CAEN și COR nu oferă o etichetă clară pentru videochat, estimările de la nivel înalt indică un impact financiar masiv asupra bugetului național, transformând acest segment într-un punct de interes major pentru autoritățile fiscale.