Instabilitatea politică de cinci luni de la România, accentuată de eșecul de a instala un nou guvern miercuri, pune o presiune crescută asupra ratingului de credit de grad investițional al țării. În contextul în care prim-ministrul desemnat Siegfried Mureșan a pierdut votul de încredere în parlament, piața financiară reacționează negativ. Această criză politică a dus la scăderi record ale valorii leului și la creșterea randamentelor obligațiunilor locale pe 10 ani cu aproximativ 60-80 de puncte de bază.
Agenția S&P Global urmează să revizuiască ratingul de credit al României vineri, evaluarea fiind critică pentru stabilitatea financiară. În prezent, România se situează la cea mai joasă treaptă de investment grade, având o perspectivă negativă. Analiștii de la Capital Economics au subliniat că, deși finanțele publice s-au îmbunătățit, este necesar un progres mult mai mare pentru a liniști investitorii și pentru a elimina riscul unei retrogradări a ratingului de credit.
Guillaume Tresca, strateg senior pentru piețe emergente la Generali Asset Management, estimează că există o probabilitate de unu din patru pentru o retrogradare din partea S&P. Acesta menționează că agenția ar putea tolera instabilitatea politică dacă consolidarea fiscală rămâne pe drumul cel bun, însă acest lucru nu ar putea depăși primul trimestru al anului 2027. O abatere de la traiectoria fiscală sau organizarea unor alegeri anticipate ar putea declanșa o scădere a ratingului.
Riscurile sunt amplificate de posibilitatea ca AUR să se unească cu social-democrații de stânga pentru a forma o majoritate parlamentară, fapt ce ar putea deraia eforturile de reducere a deficitului. În acest sens, ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că Bucureștiul nu își poate permite să încetinească ritmul consolidării fiscale. El a menționat că nu se poate face o pauză în reducerea deficitului, deoarece situația financiară este critică.
Banca centrală a avertizat asupra riscurilor legate de pierderea controlului asupra finanțelor publice, evidențiind viteza de acumulare a datoriei. Viceguvernatorul Cosmin Marinescu a precizat că rata de creștere a datoriei a fost triplă față de perioada pre-pandemie, iar costurile cu dobânzile sunt estimate la 3% din PIB. Nevoile brute de finanțare au depășit pragul de 10% din PIB, ceea ce depășește zona optimă pentru indicatorii de risc.
România se află într-un proces de ajustare fiscală pentru a respecta regulile Uniunii Europene. Țara a convenit cu Bruxelles-ul să reducă deficitul bugetar sub plafonul de 3% din PIB până în 2030. Deși deficitul bugetar consolidat a scăzut la 2,89% din PIB până în august, de la 4,51% în anul precedent, investitorii monitorizează dacă disfuncționalitățile politice vor împiedica atingerea obiectivelor de consolidare fiscală pe termen lung.