Industria editorială din România traversează o perioadă de instabilitate economică, fiind afectată de o taxă de TVA de 11% aplicată cărților. Această cotă, introdusă de guvernul Bolojan la 1 august 2025, a crescut de la nivelul anterior de 5%, făcând parte dintr-un pachet fiscal mai amplu. În acest context, cele mai importante 101 edituri românești au înregistrat o cifră de afaceri de 186,2 milioane euro în 2025, conform datelor furnizate de Forbes România.
Deși cifra de afaceri indică o creștere de doar 1,5% față de anul precedent, această evoluție nu reflectă un consum mai ridicat. În realitate, valoarea raportată este rezultatul creșterii prețurilor, care reușește doar să compenseze volumul scăzut al vânzărilor. Editurile se confruntă cu costuri crescute pentru hârtie, transport și distribuție, factori care reduc semnificativ spațiul de manevră financiară și afectează capacitatea de investiție în proiecte noi.
Situația financiară a editorilor este agravată de acumularea stocurilor în depozite și de reducerea lichidităților disponibile. Într-un sector unde producția precede încasarea banilor, apar probleme critice de cash-flow. Această presiune îi determină pe editori să devină mult mai prudenți, orientându-se către titluri cu risc comercial redus și succes ușor de anticipat. Această strategie de protejare a bilanțului poate duce, pe termen lung, la o diversitate scăzută a ofertei culturale.
În ceea ce privește comparația cu alte piețe europene, cota de 11% aplicată în România este superioară multor țări. Franța taxează cărțile cu 5,5%, Germania cu 7%, iar Italia și Spania aplică o taxă de 4%. Polonia utilizează o cotă de 5%, în timp ce Marea Britanie și Irlanda aplică o taxă de zero la acest produs. Diferențele fiscale evidențiază modul diversificat în care statele europene gestionează bunurile incluse în regimul de cote reduse de TVA.
Pe lângă provocările fiscale, sectorul este marcat de un comportament de consum diferit față de media europeană. În România, doar 29,5% dintre persoanele cu vârsta de peste 16 ani au declarat că au citit cel puțin o carte în ultimele 12 luni, în timp ce media Uniunii Europene este de 52,8%. De asemenea, procentul cititorilor care consumă peste 10 cărți pe an este de doar 3,1% în România, comparativ cu 19,8% în Franța.
Evoluția pieței editoriale este strâns legată de nivelul de alfabetizare funcțională și de obiceiurile de lectură ale populației. Datele Eurostat arată că volumul de vânzări și frecvența achizițiilor sunt indicatori esențiali pentru sănătatea industriei. Chiar dacă România va fi Țară Invitată de Onoare la Târgul de Carte de la Frankfurt din 2028, succesul acestui eveniment va depinde de capacitatea sectorului de a rezolva problemele interne de finanțare și distribuție.