Agenția de rating Moody’s a trasat un semnal de alarmă privind capacitatea României de a menține procesul de reducere a deficitului bugetar. Instabilitatea politică și condițiile de finanțare tot mai dificile reprezintă principalele riscuri identificate pentru stabilitatea financiară a țării, în special în perioada care urmează după anul 2026. Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a discutat recent cu reprezentanții agenției despre situația finanțelor publice și provocările bugetare.
În cadrul discuțiilor desfășurate joi seară, Alexandru Nazare a prezentat agenției Moody’s execuția bugetară actuală și principalele obstacole pentru anul 2027. Deși rezultatele obținute în 2026 sunt văzute ca o bază importantă pentru ajustarea fiscală, există temeri privind continuitatea acestui proces. Agenția atrage atenția asupra faptului că lipsa unei majorități guvernamentale stabile poate îngreuna implementarea măsurilor necesare pentru menținerea ritmului de consolidare fiscală.
Evoluția deficitului cash reprezintă un argument central în discuțiile cu agențiile de rating. În primele opt luni ale anului, acest indicator a coborât la 2,9% din PIB, de la nivelul de 4,5% din PIB înregistrat în aceeași perioadă a anului 2025. Alexandru Nazare susține că această scădere este un element cheie, însă avertizează că adoptarea la timp a bugetului pentru anul viitor este critică. Fără un sprijin politic suficient, procesul de adoptare a bugetului pentru 2027 poate fi compromis.
Costurile cu care statul se va confrunta în perioada 2026-2028 sunt în creștere, conform evaluărilor Moody’s. Necesarul de finanțare al României este estimat la o medie de aproximativ 12% din PIB în acești trei ani. Mai mult, cheltuielile cu dobânzile ar putea ajunge la 3,3% din PIB în anul 2028, o creștere față de nivelul de 2,8% din 2025. Aceste cifre indică o presiune financiară sporită asupra bugetului de stat pe termen mediu.
În prezent, ratingul suveran al României este menținut de Moody’s la nivelul Baa3, fiind ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, însă perspectiva rămâne negativă. Această perspectivă negativă reflectă riscurile legate de fragmentarea politică și dificultatea de a asigura continuitatea reformelor. Ministrul interimar a subliniat că, deși România nu poate controla piețele internaționale, trebuie să demonstreze că progresul fiscal obținut nu este unul temporar, prin respectarea planului de consolidare.
Presiunea asupra ratingului românesc este accentuată de contextul macroeconomic general. Conform datelor Eurostat, România s-a situat pe primul loc în Uniunea Europeană la deficitul de cont curent în al doilea trimestru din 2026, înregistrând o valoare de 7,8 miliarde de euro. Această evoluție, alături de acumularea rapidă a datoriei publice, crește incertitudinea investitorilor și necesitatea unei gestiuni riguroase a finanțelor publice.