Economistul Laurian Lungu a avertizat asupra riscului de retrogradare a ratingului de țară în cazul în care România va înregistra un derapaj fiscal. În cadrul emisiunii „Harta de Impact”, acesta a subliniat necesitatea unor măsuri de consolidare bugetară pentru anul 2027, argumentând că procesul de reducerea deficitului trebuie să fie unul consistent. Conform economistului, bugetul pentru anul 2027 reprezintă doar o verigă dintr-un proces de ajustare care ar trebui să înceapă efectiv la începutul anului 2026.
Având în vedere că Guvernul a infirmat posibilitatea introducerii de noi taxe, Laurian Lungu susține că rămân doar două direcții de acțiune: creșterea colectării veniturilor sau diminuarea cheltuielilor. Acesta a menționat că recuperarea unor fracțiuni de procente din PIB ar putea veni din combaterea deficitului de TVA. În același timp, a precizat că împrumuturile nu mai constituie o soluție viabilă pentru acoperirea deficitului, deoarece nivelul datoriei publice este deja foarte ridicat.
Pentru a gestiona cheltuielile, economistul a propus reducerea costurilor salariale în sectorul public, fără a recurge însă la concedieri masive. Măsura ar putea fi una temporară, cu o durată de un an sau un an și jumătate, similară cu abordările din trecut. Printre soluțiile concrete menționate se numără implementarea unei săptămâni de lucru de patru zile pentru o perioadă de șase luni sau restructurarea și comasarea unor agenții guvernamentale pentru a reduce costurile administrative.
Laurian Lungu a atras atenția asupra faptului că salariile în administrația publică au crescut semnificativ în anul 2024, ceea ce impune o corecție pentru menținerea echilibrului. El a avertizat că, în lunile ianuarie-februarie 2027, când agențiile de rating vor evalua situația, un derapaj fiscal va pune în pericol stabilitatea macroeconomică. Economistul a recomandat autorităților să fie mai flexibile și să își asume ținte fiscale care să țină cont de evaluările externe.
Contextul economic este marcat de previziunile agenției Moody’s, care indică riscuri ridicate în aplicarea măsurilor de consolidare fiscală în România. Conform estimărilor, economia țării ar putea suferi o contractare de 0,5% în anul 2026, în timp ce inflația medie ar putea atinge nivelul de 8,2%. De asemenea, se estimează că cheltuielile cu dobânzile datoriei publice vor depăși pragul de 3% din PIB atât în anul 2026, cât și în anul 2027.
Riscurile macroeconomice sunt accentuate de un mediu extern tot mai neprietenos, care ar putea genera șocuri negative asupra economiei românești. În acest scenariu, controlul deficitului bugetar devine o prioritate pentru a evita costurile mari ale ajustării fiscale ulterioare. Stabilizarea indicatorilor de datorie și gestionarea cheltuielilor cu pensiile și infrastructura rămân punctele critice pentru evitarea unui downgrade al ratingului de țară.