Analistii de la CFA România au emis luni o estimare alarmantă privind viitorul economic al țării, prognozând o creștere a economiei de cel mult 0,5% în anul 2027. Această cifră este semnificativ mai mică decât prognozele emise de alte instituții internaționale importante, precum BERD, care estimează o creștere de 1,8%, Comisia Europeană de 2,3%, FMI de 2,5% și S&P de 2,3%. Estimarea vine la doar trei zile după ce S&P a menținut ratingul „BBB-” pentru România, oferind totodată o perspectivă negativă asupra acestuia.
Președintele CFA România, Adrian Codirlașu, susține că modelul de creștere economică s-a schimbat fundamental. El a subliniat că în anul 2024, în condițiile unui deficit bugetar de 9,3%, economia a înregistrat o creștere de doar 1%. Conform expertului, scăderea puterii de cumpărare împiedică o expansiune puternică a consumului, în timp ce investițiile vor încetini odată cu finalizarea PNRR. În plus, datoria publică devine tot mai costisitoare pentru bugetul de stat.
Evoluția veniturilor populației reprezintă un alt factor critic pentru dinamica economică. Alexandra Smedoiu, reprezentantă a CFA România, a observat că salariile nu țin pasul cu inflația, având în vedere că salariile reale au scăzut cu 5,2% în primul trimestru și cu aproximativ 6,5% în al doilea trimestru. Chiar dacă în 2027 ar avea loc o revenire a câștigurilor reale, aceasta ar susține doar o relansare modestă a consumului privat, neputând compensa restul constrângerilor economice.
Analistii oferă și previziuni specifice pentru indicatorii macroeconomici din 2027. Inflația medie este estimată la circa 5%, cu o valoare de 4% la finalul anului, depășind proiecția de 3,4% a BNR. Cursul euro/leu ar putea ajunge la nivelul de 5,4-5,5, comparativ cu 5,28 în septembrie, ceea ce indică o depreciere anuală de aproximativ 2-3% pe parcursul a doi ani. Dobânda-cheie ar putea coborî de la 6,5% la un interval cuprins între 5% și 5,5%, în timp ce deficitul bugetar va rămâne în jur de 6% din PIB.
Instabilitatea politică influențează deja piețele financiare și costul împrumutului pentru stat. Leul a suferit o depreciere bruscă la începutul lunii mai, în urma destrămată a coaliției, iar randamentul obligațiunilor de stat pe 10 ani a depășit 7,6% în septembrie. Băncile de investiții se tem că măsurile de consolidare fiscală ar putea fi ușor de inversat, deoarece nu au fost însoțite de reforme structurale. Blocajul legislativ a dus deja la pierderea a 750 de milioane de euro din granturile PNRR, din cauza neadoptării legii unitare a salarizării.
În contextul volatilității economice, monitorizarea indicatorilor de la BNR rămâne esențială pentru stabilitatea financiară. Deciziile privind cursul valutar și politicile monetare sunt influențate direct de stabilitatea politică și de capacitatea guvernului de a implementa reforme care să asigure reducerea deficitului bugetar pe termen lung, într-un cadru de creștere stabilă a PIB-ului.