Confirmarea ratingului României de către S&P la nivelul BBB- reprezintă o veste pozitivă, însă decizia trebuie analizată cu prudență, conform Flavius Jakubowicz, președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR). Deși țara a reușit să evite scăderea în categoria non-investițională într-un context politic tensionat, perspectiva negativă asupra ratingului a fost menținută. Jakubowicz subliniază că mesajul agenției indică faptul că încrederea a fost doar prelungită, nu și reînnoită, lăsând deschisă posibilitatea unor presiuni viitoare.
Unul dintre argumentele care au susținut menținerea calificativului este evoluția execuției bugetare, raportată de Ministerul Finanțelor. Datele oficiale arată un deficit bugetar de 2,89% din PIB după primele opt luni, o valoare cu aproximativ 31% mai mică față de aceeași perioadă a anului trecut. Președintele AAFBR menționează că ajustarea fiscală a continuat chiar și în timpul unui guvern interimar, fapt ce a contat în evaluarea agenției, deși decizia reflectă mai degrabă rezultatele trecute decât rezolvarea definitivă a problemelor.
Evoluția macroeconomică rămâne însă una îngrijorătoare, deoarece consolidarea bugetară are un impact vizibil asupra economiei reale. În semestrul I din 2026, PIB-ul a înregistrat o scădere de 0,7% față de semestrul I din 2025 pe seria brută, în timp ce pe seria ajustată sezonier scăderea a fost de -1,6%. În acest context, prognoza de primăvară a Comisiei Europene pentru România indică o creștere extrem de limitată, de doar 0,1% pentru anul 2026, o estimare adoptată și de Guvern.
O vulnerabilitate critică identificată de Jakubowicz este finanțarea externă, marcată de o scădere drastică a investițiilor străine directe. În primele șapte luni ale anului 2026, aceste investiții au însumat 1,127 miliarde euro, comparativ cu 4,915 miliarde euro în aceeași perioadă a anului 2025, ceea ce reprezintă o scădere de aproximativ 77%. Conform estimărilor Fitch, intrările nete de investiții acoperă doar 26% din deficitul extern, restul fiind acoperit prin datorie, care devine tot mai costisitoare.
Pe termen scurt, reconfirmarea ratingului ar putea calma parțial volatilitatea de pe piețele financiare, inclusiv pe cursul valutar și pe cea a titlurilor de stat. Totuși, Jakubowicz nu anticipează o revenire rapidă a cursului valutar la nivelurile din septembrie, prognozând o perioadă de instabilitate până la investirea unui guvern cu puteri depline. De asemenea, spațiul pentru relaxarea politicii monetare rămâne redus, deoarece deprecierea leului și riscurile de rating pot influența prețurile de import și inflația.
Capacitatea statului de a implementa măsurile de consolidare fiscală rămâne subiectul principal de discuție pentru viitor. Testul decisiv va fi reprezentat de bugetul pentru anul 2027 și de capacitatea clasei politice de a asigura predictibilitatea instituțională necesară. În prezent, criza politică este deja reflectată prin prețul ridicat al finanțării din Uniunea Europeană și prin cursul leului, aflat la un minim istoric, ceea ce pune presiune pe stabilitatea economică a țării.