Blocajul politic de cinci luni și eșecul de a instala un nou guvern în România intensifică presiunile asupra ratingului de credit al țării. Această criză, care a continuat după ce premierul desemnat Siegfried Mureșan a pierdut votul de încredere în Parlament, coincide cu o perioadă de creștere rapidă a datoriei publice. Situația este critică înaintea evaluării de vineri a agenției S&P Global, care urmează să revizuiască ratingul României.
Impactul crizei politice se reflectă direct în indicatorii economici, leul românesc atingând minime record, în timp ce randamentele obligațiunilor locale pe 10 ani au crescut cu aproximativ 60-80 de puncte de bază. În ultimele două săptămâni, aceste randamente au ajuns la maximele ultimului an, iar obligațiunile cu scadențe mai lungi s-au tranzacționat la cele mai scăzute prețuri din mai 2025. Contractele de asigurare împotriva riscului de neplată a creditului (CDS) pe cinci ani indică o posibilă retrogradare cu două trepte, până la BB.
Analistii de la Capital Economics subliniază că, deși finanțele publice s-au îmbunătățit, sunt necesare progrese mult mai mari pentru a asigura investitorii și a elimina riscul de retrogradare. Guillaume Tresca, strateg senior la Generali Asset Management, estimează la unu din patru probabilitatea ca S&P să retrogradeze România. Acesta menționează că o abatere de la traiectoria consolidării fiscale sau convocarea unor alegeri anticipate ar putea declanșa o scădere a ratingului, deși agențiile ar putea tolera instabilitatea până în primul trimestru din 2027.
Investitorii urmăresc cu atenție posibla alianță între AUR și PSD, un scenariu care ar putea afecta eforturile de reducere a deficitului. Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că Bucureștiul nu își permite să încetinească ritmul consolidării fiscale, indiferent de turbulențele politice. Pe de altă parte, viceguvernatorul Cosmin Marinescu a avertizat că viteza acumulării datoriei este îngrijorătoare, fiind de trei ori mai mare decât în perioada de dinaintea pandemiei, cu costuri ale dobânzilor estimate la 3% din PIB.
În prezent, România se află pe ultima treaptă a categoriei investment grade, având o perspectivă negativă, la fel ca în evaluările menținute de Moody’s și Fitch. Guvernul urmărește reducerea deficitului pe întregul an la 6,2%, de la peste 9% în 2024, în condițiile în care deficitul bugetului consolidat a fost de 2,89% din PIB în primele opt luni ale anului. Această evoluție este comparată cu 4,51% din PIB în aceeași perioadă a anului trecut.
Cadrul fiscal al României este guvernat de obligația de a readuce deficitul sub plafonul de 3% din PIB stabilit de Uniunea Europeană până în 2030. Pentru a respecta acest obiectiv, toate cele trei mari agenții de rating au subliniat necesitatea ca țara să adopte bugetul pentru 2027 până la sfârșitul acestui an, stabilind noi reduceri ale deficitului necesare pentru menținerea stabilității economice pe termen lung.