Instabilitatea politică prelungită și ritmul accelerat de acumulare a datoriei publice generează presiuni semnificative asupra ratingului de țară al României. Eșecul Parlamentului de a aproba Cabinetul condus de Siegfried Mureșan a amplificat îngrijorările investitorilor, într-un moment în care agenția de rating S&P Global urmează să efectueze o reevaluare a situației financiare a țării. Analiza Reuters indică faptul că România se află deja la limita inferioară a categoriei recomandate investițiilor, având o perspectivă negativă asupra calificativului său.
Convocarea unor alegeri anticipate reprezintă un factor de risc major, deoarece ar putea declanșa o retrogradare a României la categoria junk. Această evoluție ar avea loc dacă procesul electoral ar pune în pericol implementarea măsurilor de consolidare fiscală necesare. În contextul actual, criza politică, care durează de cinci luni, a contribuit deja la deprecierea leului până la un minim istoric și la creșterea randamentelor obligațiunilor de stat pe 10 ani, care au urcat cu aproximativ 0,6-0,8% în ultimele două săptămâni.
Investitorii manifestă temeri legate de posibilitatea ca măsurile de reducere a deficitului bugetar să fie abandonate din cauza instabilității. O variantă care stârnește neliniște este formarea unei majorități parlamentare compuse din AUR și PSD, după respingerea Guvernului Mureșan. România a reușit la sfârșitul lunii iulie să evite la limită o retrogradare sub categoria recomandată investițiilor din partea Fitch, însă toate cele trei mari agenții de rating au subliniat necesitatea adoptării unui buget pentru 2027 care să prevadă reduceri ale deficitului.
Situația financiară este agravată de costurile ridicate ale finanțării, dobânzile aferente datoriei publice fiind estimate la peste 3% din PIB. Această sumă depășește chiar deficitul pe care statul și-a propus să îl atingă, plasând România în topul statelor din UE cu cele mai mari costuri ale datoriei. Viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, a avertizat că ritmul de creștere a datoriei în ultimii ani a fost de trei ori mai mare decât în perioada de dinaintea pandemiei, iar necesarul brut de finanțare a depășit 10% din PIB.
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că România nu își permite să încetinească procesul de reducere a deficitului, indiferent de contextul politic. El a menționat că nu există posibilitatea unei pauze în acest proces de consolidare. Analistii avertizează că o eventuală scădere a ratingului ar putea determina investitorii să vândă obligațiunile românești, ceea ce ar duce la o creștere suplimentară a costurilor de împrumut pentru statul român pe piețele internaționale.
România a contractat angajamente în fața Comisiei Europene pentru a reduce deficitul bugetar sub pragul de 3% din PIB până în anul 2030. Guvernul urmărește în prezent să încheie anul fiscal cu un deficit de 6,2% din PIB, după ce acesta a depășit pragul de 9% în cursul anului 2024. Deși deficitul consolidat a ajuns la 2,89% din PIB la sfârșitul lunii august, progresul este monitorizat cu atenție de investitori din cauza incertitudinilor politice actuale.