Cheltuielile României cu dobânzile la datorie sunt estimate la 3% din PIB în bugetul actual, o sumă care depășește ținta de deficit bugetar stabilită de autorități. Această situație a fost evidențiată de viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, care a semnalat necesitatea unei tregeri de la creșterea cantitativă la ajustări calitative ale economiei. Conform oficialului, parcursul economic al țării a acumulat dezechilibre care necesită o consolidare fiscal-bugetară fermă și asumată pentru a restabili echilibrul financiar.
Problema principală identificată de Cosmin Marinescu vizează viteza de acumulare a datoriei publice, care a crescut de trei ori mai rapid în ultimii ani față de perioada de dinaintea pandemiei. În timp ce la nivelul Uniunii Europene datoria publică a depășit pragul de 80% din PIB, ritmul de creștere al datoriei românești reprezintă un punct de îngrijorare majoră. Această evoluție impune o revigorare a creșterii economice pentru a tempera povara datoriei și deficitele bugetare.
Pentru a atinge obiectivele de consolidare fără a afecta durabil creșterea economică, viceguvernatorul propune îmbunătățirea calității investițiilor și a cheltuielilor publice. Cosmin Marinescu a subliniat că utilizarea eficientă a fondurilor europene este esențială pentru susținerea unei creșteri robuste. Totodată, el a recomandat ca politica fiscală să se concentreze pe reducerea consecventă a gap-ului de TVA și pe asigurarea unei predictibilități fiscale mai mari pentru contribuabili.
În ceea ce privește prioritățile bugetare, Cosmin Marinescu a indicat domeniile sănătății, educației și apărării ca fiind esențiale pentru reziliența pe termen lung. El a menționat că alocările suboptimale pentru educație afectează capitalul uman, notând că aproximativ jumătate dintre tinerii de 15 ani prezintă carențe în abilitățile de bază. Pe lângă acestea, disciplina financiară a companiilor de stat și dependența acestora de bugetul public au fost identificate ca semnale de alarmă pentru finanțele țării.
Sistemul de pensii publice este, de asemenea, un subiect de preocupare, având nevoie de reforme ancorate în realitățile demografice actuale pentru a asigura sustenabilitatea. Cosmin Marinescu a evidențiat rolul important pe care îl pot juca fondurile private de pensii în atenuarea decalajelor structurale pe termen lung. Reformele necesare trebuie să fie gândite în paralel cu echitatea socială pentru a proteja grupurile vulnerabile în cadrul acestui proces de ajustare.
Consolidarea fiscală este un proces prin care statul încearcă să reducă raportul dintre datoria publică și produsul intern brut (PIB) pentru a asigura stabilitatea macroeconomică. În România, acest proces este influențat de capacitatea de colectare a veniturilor și de gestionarea cheltuielilor publice. O gestionare corectă a deficitului este vitală pentru a menține încrederea investitorilor și pentru a preveni creșterea costurilor de finanțare ale statului pe piețele internaționale.