Mediul economic din România traversează o perioadă de stagnare în anul 2026, fiind marcat de o recesiune care a început încă din primul trimestru. Întreprinderile mici și mijlocii se confruntă cu o presiune financiară majoră, cauzată de măsuri fiscale din 2025 și de contextul geopolitic instabil. Această situație este agravată de o inflație care a depășit pragul de 10% în luna aprilie, afectând direct capacitatea de investiții a companiilor.
Costurile operaționale au crescut semnificativ, în special în sectorul transporturilor și al energiei. Prețul motorinei este cu peste 30% mai mare față de anul precedent, în timp ce benzina a crescut cu peste 23%, iar serviciile cu aproape 14%. Aceste creșteri sunt direct legate de conflictul din Golful Persic, pe care peste 62% dintre companii îl resimt. În paralel, prețul energiei electrice a înregistrat o creștere de 60,91% în decembrie 2025 față de perioada similară din anul anterior.
Activitatea industrială arată semne clare de scădere, afectând capacitatea productivă a economiei. În primele șapte luni ale anului, cifra de afaceri în industria bunurilor de capital a scăzut cu 5%, iar industria bunurilor de folosință îndelungată a înregistrat o reducere de 3,8%. Sectorul IT&C, un motor tradițional de creștere, a înregistrat o scădere a activității de 4,1%, în timp ce comerțul, transporturile și sectorul HoReCa au contribuit negativ la evoluția PIB-ului.
Instabilitatea politică din România a transformat criza de guvernare într-una economică, afectând încrederea investitorilor. Aproximativ 55,50% dintre antreprenori declară că lipsa unui guvern cu puteri depline le afectează activitatea zilnică. Această incertitudine generează riscuri economice majore, precum devalorizarea monedei naționale și creșterea șomajului. Consumul final al gospodăriilor a scăzut cu aproape 2,5%, semnalând o reducere a puterii de cumpărare a populației într-un context de inflație ridicată.
Birocrația rămâne un obstacol major, cu măsuri care cresc obligațiile de conformare în loc să le simplifice. O decizie critică este obligativitatea măririi capitalului social al SRL-urilor de la 1 leu la minimum 500 de lei, o măsură considerată pur birocratică. De asemenea, actualizarea codurilor CAEN până la 25 septembrie 2026 pune presiune pe IMM-uri, care riscă amenzi de la ANAF fără a beneficia de campanii de informare adecvate din partea autorităților.
Evoluția economică actuală se încadrează într-un context global marcat de tensiuni geopolitice persistente. În timp ce România gestionează o recesiune internă și probleme de implementare a PNRR, la nivel internațional, serviciile de informații avertizează asupra riscurilor de sabotaj din partea Rusiei. Aceste factori externi, combinați cu dificultățile structurale ale economiei românești, amplifică vulnerabilitatea companiilor din fața fluctuațiilor de preț și a instabilității piețelor de energie.