Fostul prim-ministru Theodor Stolojan a declarat că ritmul de creștere economică din România a intrat într-o perioadă de scădere încă din anul 2022. Conform afirmațiilor sale, acest declin a început cu trei ani și jumătate înainte de implementarea oricăror măsuri de austeritate în țară. Stolojan a subliniat că această evoluție a avut loc în contextul în care resursele publice au fost direcționate masiv către investiții, fără a produce rezultatele scontate.
În cadrul evenimentului de la Banca Națională a României, Theodor Stolojan a criticat modul în care sunt gestionate resursele. El a menționat că, în ciuda injectării unor sume considerabile de bani publici în investiții, economia a ajuns la o rată de creștere de sub 1%. Această situație reprezintă, conform saului, un rezultat contrar celor descrise în manualele de economie, deoarece investițiile publice nu au reușit să susțină un ritm de dezvoltare mai ridicat.
Stolojan a argumentat că, atunci când gestionarea creșterii economice nu este eficientă, prioritatea trebuie să fie corectarea deficitelor economice. El a explicat faptul că, pentru o țară cu economie deschisă și monedă convertibilă, monitorizarea echilibrelor externe este vitală. În opinia sa, în timp ce dezechilibrele interne, precum inflația sau bugetul, pot fi gestionate local, problemele externe grave necesită intervenția creditorilor externi.
Dezechilibrele care vizează contul curent sau datoria externă pot duce la crize ce pot fi rezolvate doar prin implicarea creditorilor internaționali. Theodor Stolojan a precizat că acești actori externi solicită o credibilitate ridicată a statului. Pentru o economie de dimensiune medie, menținerea echilibrului extern este esențială pentru a evita situații de criză care nu pot fi controlate doar prin decizii guvernamentale interne.
În ceea ce privește potențialul de dezvoltare, fostul prim-ministru consideră că România deține rezerve uriașe de creștere economică. Totuși, acesta a subliniat necesitatea unei alocări mai bune a resurselor și a atragerea investițiilor străine directe. Deoarece progresul tehnologic este adus în principal de companiile internaționale, România trebuie să își recapteze atractivitatea pentru investitori până când va putea genera propriul progres tehnologic.
Discuțiile despre stabilitatea economică și necesitatea unor reforme structurale apar frecvent în contextul dezbaterilor privind aderarea României la zona euro. Guvernatorul BNR a abordat anterior cerințele necesare pentru acest proces, subliniind importanța convergenței nominale. Aceste teme sunt strâns legate de capacitatea țării de a gestiona deficitul și de a menține echilibrele macroeconomice necesare pentru integrarea financiară europeană.