Compania EdF a decis accelerarea calendarului programului ADAPT, o inițiativă menită să adapteze infrastructura nucleară la schimbările climatice. Decizia vine după ce temperaturile ridicate și nivelul scăzut al apei din râuri au afectat producția de energie electrică. Ursat a declarat agenției Reuters că, deși vara aceasta s-a gestionat relativ bine, situația actuală demonstrează necesitatea unei accelerări a procesului de adaptare a sistemelor de răcire.
Impactul fenomenelor climatice asupra parcului nuclear a fost semnificativ în acest an. Conform datelor EnergyScan, restricțiile de mediu au atins un nivel de peste patru ori mai mare decât recordul anterior înregistrat. Până la data de 7 octombrie, pierderile de energie electrică nelivrată s-au ridicat la peste 13 TWh. Unele reactoare rămân în continuare afectate de nivelul scăzut al debitului râurilor, ceea ce limitează capacitatea de funcționare.
Problema principală derivă din modul în care reactoarele returnează apa utilizată pentru răcire în mediul natural. În perioadele de valuri de căldură, apa este evacuată la o temperatură ușor mai ridicată, declanșând astfel restricții de mediu. Pentru a evita aceste situații, planurile de adaptare includ instalarea unor turnuri de răcire care utilizează aerul pentru a scădea temperatura apei înainte de evacuare, sau crearea unor bazine de evacuare dedicate.
Implementarea acestor măsuri va presupune costuri inițiale mai mari și modificări ale calendarului de mentenanță al unităților. EdF a prezentat în luna iunie un buget de adaptare de 8,7 miliarde de euro. Din această sumă, Curtea de Conturi a Franței a estimat că instalarea unor noi turnuri de răcire pentru fiecare reactor va costa aproximativ 500 de milioane de euro. Aceste investiții sunt esențiale pentru menținerea stabilității furnizării de energie.
Franța ocupă o poziție dominantă în sectorul energetic european, fiind cel mai mare producător de energie nucleară din Uniunea Europeană. Compania EdF gestionează o flotă de 57 de reactoare nucleare, distribuite în 19 centrale, cu o capacitate instalată totală de aproape 63 GW. Această infrastructură asigură peste jumătate din producția totală de energie nucleară a întregului bloc comunitar, fiind un pilon critic pentru securitatea energetică a regiunii.
Situația de la EdF are ecouri și în România, unde centrala de la Cernavodă se confruntă cu dificultăți similare. Din cauza debitului mic al Dunării, ambele unități de 700 MW sunt oprite, iar Nuclearelectrica estimează că repornirea acestora va avea loc la 1 noiembrie. În prima parte a anului, unitățile au înregistrat numeroase opriri, fie programate pentru mentenanță, fie cauzate de condițiile hidrologice nefavorabile.