Utilizarea tehnologiilor bazate pe inteligența artificială prezintă un contrast semnificativ între activitățile de zi cu zi și mediul profesional. Conform unui studiu realizat de o companie internațională de consultanță, majoritatea utilizatorilor aleg aceste instrumente pentru sarcini personale sau educaționale. În timp ce 85% dintre cei consultați au utilizat inteligența artificială acasă, la locul de muncă acest procent scade la 58%, deși utilizarea profesională a înregistrat o creștere de 16% față de anul precedent.
În mediul de lucru, integrarea acestor tehnologii nu este încă la nivelul maxim de adoptare. Doar 17% dintre angajați utilizează zilnic inteligența artificială în cadrul activităților profesionale. O parte importantă din forța de muncă se confruntă cu bariere specifice: unul din patru angajați susține că nu dispune de suficiente ocazii pentru a folosi aceste tehnologii, în timp ce 11% consideră că le lipsesc competențele necesare pentru a le utiliza corect.
Abordarea angajatorilor față de noile tehnologii variază considerabil, influențând direct capacitatea de adaptare a angajaților. Oana Munteanu, director servicii de consultanță resurse umane, explică faptul că există angajatori care oferă acces la instrumente securizate și responsabile, dar mulți alți patroni refuză să ofere acces la unelte profesionale sau spațiu pentru experimentare. Această diviziune pune angajații în fața unei alegeri între adaptarea la valul tehnologic sau rămânerea în urmă.
Pe lângă dificultățile de acces, inteligența artificială poate genera presiuni suplimentare asupra angajaților care o utilizează deja. Un studiu extins, care a inclus peste 5.000 de angajați din zece țări, indică faptul că 40% dintre cei care folosesc tehnologia la un nivel avansat au raportat o creștere a volumului de muncă. Mai mult, 47% dintre acești utilizatori afirmă că tehnologia a dus la o scădere a interacțiunilor directe cu colegii de echipă.
Analiza datelor a fost susținută de două cercetări distincte pentru a oferi o imagine completă asupra fenomenului. Primul studiu a fost desfășurat în România, în perioada mai-iunie, pe un eșantion format din 447 de angajați. Rezultatele au fost completate de cel de-al doilea studiu, care a vizat un grup mult mai numeros de peste 5.000 de persoane din zece țări diferite, oferind o perspectivă globală asupra impactului tehnologiei.
Evoluția rapidă a instrumentelor digitale de tip AI marchează o schimbare structurală în modul de organizare al muncii moderne. În timp ce automatizarea poate eficientiza procesele, ea impune și necesitatea de a redefini competențele profesionale și modul de comunicare în cadrul organizațiilor. Adaptarea la aceste schimbări devine un factor critic pentru performanța economică și stabilitatea carierei în contextul digitalizării accelerate.