O metodă de fraudă informatică utilizată pentru a ocoli mecanismele de protecție ale conturilor online a cunoscut o expansiune masivă. Atacatorii profită de sistemele obișnuite de autentificare pentru a obține acces la conturile victimelor fără a cunoaște parolele acestora. Experții români în securitate cibernetică au semnalat această amenințare în buletinul trimestrial publicat de Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), care analizează principalele riscuri identificate în perioada aprilie–iunie 2026.
Una dintre tehnicile care generează îngrijorări este cunoscută sub numele de device-code phishing. Conform datelor furnizate de compania americană Huntress, numărul acestor atacuri a crescut cu 1.380% în primele patru luni ale anului 2026, în comparație cu perioada iulie–decembrie 2025. Această metodă exploatează procesul legitim de autorizare utilizat de dispozitive precum televizoarele inteligente sau imprimantele, transformând un procedeu de conectare într-un instrument de compromitere a securității.
Procedura de atac presupune inițierea unei autorizări de către atacator, urmată de trimiterea unui cod către victimă prin e-mail sau mesaj. Persoana vizată este îndemnată să introducă acel cod pe o pagină reală de autentificare, crezând că autorizează un dispozitiv. În realitate, acest gest permite hackerilor să acceseze contul fără a declanșa avertismentele sistemelor de autentificare cu mai mulți factori, care verifică identitatea prin metode multiple.
Inteligența artificială facilitează acest proces prin crearea automată a unor mesaje frauduloase adaptate fiecărui destinatar. Într-o campanie începută pe 2 martie 2026, 344 de entități din cinci țări au fost ținte, iar faptul că niciun mesaj nu a fost identic indică utilizarea IA pentru personalizare. Microsoft a semnalat că 54% dintre destinatarii mesajelor de phishing generate cu ajutorul inteligenței artificiale au accesat linkurile-capcană, față de doar 12% în cazul altor tentative.
Evoluția acestor atacuri este susținută și de instrumente comerciale precum EvilTokens, care circulă încă de la jumătatea lunii februarie. CERT-EU a identificat cel puțin zece instrumente diferite folosite pentru astfel de fraude, EvilTokens fiind cel mai răspândit. Microsoft a observat că, începând cu 15 martie 2026, au fost înregistrate zilnic între 10 și 15 campanii distincte de acest tip, ceea ce demonstrează o activitate constantă și organizată a infractorilor cibernetici.
Această metodă de atac nu este nouă, fiind asociată anterior unor campanii de spionaj cibernetic. În februarie 2025, Microsoft a raportat activitatea grupării Storm-2372, care ar acționa în interesul Rusiei, începând atacurile încă din august 2024. Aceasta viza instituții guvernamentale, organizații din domeniul sănătății, energiei sau apărării, folosind mesaje care imitau invitații la întâlniri pe platforme precum WhatsApp, Signal sau Microsoft Teams.