Companiile din România se află în poziția de ultim loc în cadrul Uniunii Europene în ceea ce privește adoptarea tehnologiilor de inteligență artificială. Conform datelor Eurostat, doar 5,2% dintre firmele românești care au cel puțin 10 angajați au utilizat astfel de instrumente în ultimul an. Această cifră este semnificativ sub media europeană, unde rata utilizării tehnologiilor AI în aceeași categorie de companii este de 20,0% în anul 2025.
Analiza realizată de Rom Avissar, fondatorul ArcWealth, indică faptul că adoptarea AI este frânată de dificultatea de a identifica procesele care pot fi automatizate eficient. Deși instrumentele sunt accesibile, companiile se confruntă cu riscuri legate de costuri și de necesitatea verificării constantă a rezultatelor generate. Un angajat poate folosi AI pentru sarcini simple, precum redactarea de e-mailuri sau rezumarea documentelor, însă la nivel de management, deciziile implică politici complexe privind accesul la informații și gestionarea greșelilor.
Preocupările legate de reglementările GDPR și de AI Act reprezintă un obstacol major în procesul de implementare a acestor tehnologii. Managerii trebuie să decidă cine verifică munca efectuată de algoritmi și cum se gestionează răspunsurile eronate oferite clienților, procese care generează costuri de oportunitate. Între 53,6% dintre firmele care au luat în considerare AI, dar nu l-au adoptat, au invocat incertitudinea privind consecințele juridice ca fiind unul dintre motivele principale pentru această ezitare.
Implementarea AI necesită o digitalizare prealabilă a datelor, deoarece informațiile trebuie să fie organizate într-un format specific pentru a putea fi procesate. În lipsa unor programe de instruire adecvate, angajații pot introduce date confidențiale în instrumente nepotrivite sau se pot baza pe rezultate incorecte. Adoptarea tehnologiei nu înseamnă doar achiziția unui software, ci implică cheltuieli operaționale pentru formarea personalului și timp dedicat verificării, ceea ce poate anula beneficiile economice imediate.
Raportul Comisiei Europene privind starea Deceniului digital 2025 evidențiază dificultățile României în ceea ce privește competențele digitale de bază. Autoritatea subliniază că țara rămâne în urmă la digitalizarea firmelor, în special în cazul întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri). Acestea se confruntă cu un nivel scăzut de inovare, o adoptare redusă a tehnologiilor emergente și dificultăți în menținerea angajaților din domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor, ceea ce limitează capacitatea de a integra soluții avansate.
Evoluția tehnologică ar putea schimba raportul cost-beneficiu, însă în prezent, beneficiile pot fi anulate de timpul necesar pentru corectarea erorilor. De exemplu, un sondaj realizat de Glean a arătat că lucrătorii digitali din SUA, Regatul Unit și Australia petrec în medie 6,4 ore pe săptămână oferind context și verificând rezultatele AI. Dacă firmele românești nu reușesc să testeze și să măsoare eficiența acestor instrumente, riscul de a pierde competitivitatea pe plan internațional rămâne ridicat.